Decizia CCR nr. 306/2017Punctul 23

23. Analizând statutul juridic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. [denumirea actuală a Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., modificată prin art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2016], Curtea observă aceasta a fost înființată ca societate comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2003 pentru înființarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., prin reorganizarea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 694 din 3 octombrie 2003. Curtea observă că, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, sunt asimilate autorităților publice persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică. Or, în prezent, astfel cum prevede art. 1 alin. (2) din ordonanța de urgență amintită, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. este persoană juridică română de interes strategic național în domeniul administrării drumurilor naționale și autostrăzilor. Așadar, în acest cadru legislativ, competența de constatare și aplicare a sancțiunilor contravenționale de către personalul împuternicit al companiei decurge din chiar natura juridică a acesteia. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 „Pot fi agenți constatatori [...] și alte persoane prevăzute în legi speciale“ [a se vedea, ad similis, Decizia nr. 101 din 9 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 11 aprilie 2012]. ...