Decizia CCR nr. 282/2017Punctul 23

23. Cu privire la invocarea dreptului de a alege și de a fi ales, Curtea a conchis, în urma analizării dispozițiilor incidente cuprinse în Constituție, în primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a jurisprudenței în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a Recomandărilor Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, că dreptul de a fi ales și de a alege nu este absolut, iar statele membre ale Convenției au o marjă largă de apreciere în alegerea sistemului electoral și a condițiilor de aplicare a acestuia, fără însă a limita drepturile în discuție atât de mult încât să afecteze esența acestora și să le golească de conținut. În România, prevederile art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție stabilesc că sistemul electoral se reglementează prin lege organică, inclusiv modalitățile concrete de exercitare a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție. Totodată, condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3) , art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de normele cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă, totodată, după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri. În acest context, Curtea a reținut că dispozițiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 consacră o condiție de exercitare a dreptului constituțional de a fi ales, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. ...