Decizia CCR nr. 265/2017Punctul 11

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: „În cazul persoanelor care realizează în același timp venituri de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. a) -d) , alin. (2^1) și (2^2) și la art. 213 alin. (2) lit. h) , contribuția se calculează asupra tuturor acestor venituri.“ Alin. (2^2) la care face referire textul de lege criticat are următorul conținut: „Persoanele cu venituri din pensii depășesc 740 lei datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare.“ Prin art. 48 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, textul de lege criticat a fost abrogat, iar, ulterior, Legea nr. 95/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015. Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, Curtea constată că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile de lege criticate produc în continuare efecte juridice, deoarece acțiunea în cadrul căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate are ca obiect anularea deciziei de impunere anuală prin care reclamanta a fost obligată să plătească suma de 1.932 lei cu titlu de contribuție pentru asigurări sociale de sănătate pentru anul 2012. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 257 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2013. ...