Decizia CCR nr. 253/2017Punctul 14

14. Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori, exprimându-și opinia în Dosarul Curții nr. 1.336D/2016, face referire la jurisprudența instanței de control constituțional și reține că instituția camerei preliminare are ca scop înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată, fiind, în același timp, un remediu procesual menit „să răspundă exigențelor de legalitate, celeritate și echitate ale procesului penal“. Reține că dispozițiile art. 54 din Codul de procedură penală instituie competența judecătorului de cameră preliminară, respectiv verificarea conformității probelor administrate în cursul urmăririi penale cu garanțiile de echitabilitate a procedurii. Drept urmare, dacă judecătorul de cameră preliminară va constata că se impune înlăturarea mijlocului de probă, deoarece a produs o vătămare esențială drepturilor procesuale ale unei părți, va exclude acel mijloc de probă. Arată, însă, că administrarea de noi probe pentru a se clarifica încadrarea juridică a faptelor menționate în actul de sesizare, astfel cum susține autorul excepției în cererea de sesizare a Curții Constituționale, excedează obiectului procedurii de cameră preliminară și ar transforma scopul pentru care a fost concepută această instituție, respectiv înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată. Reține că judecătorului de cameră preliminară, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate, îi revine numai sarcina de a verifica legalitatea trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar activitatea desfășurată de acesta nu privește fondul cauzei, „actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție“. Subliniază că nu există mijloace procedurale prin care judecătorul de cameră preliminară să poată dispune, exclusiv pe baza datelor existente la dosarul de urmărire penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, această posibilitate existând numai în cursul fazei procesuale a judecății, potrivit art. 386 din Codul de procedură penală. În cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul verifică competența formală a instanței sesizate, în raport cu cadrul procesual menționat de procurorul de caz, în cadrul acestei proceduri tranșându-se, în mod exclusiv, aspecte ce țin de legalitatea sesizării instanței. Arată că schimbarea încadrării juridice a faptelor, în acest stadiu procesual, este strâns legată de aprecierea pe fond asupra probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar o astfel de analiză, care, teoretic, ar putea avea impact asupra competenței instanței excedează specificului procedurii de cameră preliminară, putând fi analizată în cursul judecății. ...