Decizia CCR nr. 218/2017Punctul 15

15. Astfel, Curtea constată că, plecând de la aceleași premise în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional a respins, prin Decizia nr. 499 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 26 octombrie 2016, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 215 alin. (8) din Codul de procedură penală, ca inadmisibilă. Cu acel prilej, Curtea a observat că dispozițiile criticate sunt norme de procedură, caracterizate de principiul aplicării imediate. În acest sens, Curtea a reținut că, în ceea ce privește domeniul de aplicare al legii procesual penale, a fost consacrat principiul activității acesteia, care presupune că aceasta este de imediată aplicare, vizând și cauzele în curs de urmărire penală sau judecată (Decizia nr. 631 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2015). Din această perspectivă, Curtea a apreciat că autorul excepției, în măsura în care se mai află încă sub control judiciar, poate introduce o nouă cerere motivată prin care să solicite procurorului impunerea unor noi obligații ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse inițial, iar dacă este nemulțumit de soluția dispusă de acesta să introducă, potrivit noilor dispoziții procesual penale, plângere împotriva ordonanței procurorului la judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în fond. ...