Decizia ÎCCJ nr. 76/2025 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 41. Potrivit art. 1 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, „Prezenta ordonanță de urgență se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. (...) prezenta ordonanță de urgență se aplică indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2) , de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze“. ... 42. Conform art. 2 alin. (1) din același act normativ, „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“, iar, potrivit art. 4, „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 43. Astfel, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiții de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice; ... b) completul de judecată să fie învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac; ... c) să existe o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... 44. Spre deosebire de condițiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită, iar Înalta Curte de Casație și Justiție poate fi sesizată și de către completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor în primă instanță sau în calea de atac, fiind eliminată condiția sesizării doar de către completele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale curților de apel sau ale tribunalelor care sunt învestite cu soluționarea cauzelor în ultimă instanță. ... 45. În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă - dreptul comun în materie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o chestiune de drept ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății (a se vedea Decizia nr. 24 din 29 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015, Decizia nr. 10 din 23 mai 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, și Decizia nr. 19 din 21 octombrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1223 din 5 decembrie 2024). ... 46. În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 47. Totodată, s-a mai statuat că acea chestiune de drept supusă dezlegării trebuie să fie o chestiune care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, dificultăți decurgând din neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal (a se vedea Decizia nr. 16 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 9 februarie 2017, și Decizia nr. 9 din 29 mai 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 988 din 13 decembrie 2017). ... 48. Dimpotrivă, chestiunea de drept aptă a fi dezlegată prin mecanismul hotărârii prealabile nu poate consta în realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu; chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită trebuie să aibă ca obiect interpretarea unor dispoziții legale, iar nu modul concret de aplicare a acestora la situații specifice. ... 49. Pe de altă parte, s-a mai statuat că în materia Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, independent de claritatea normelor a căror lămurire se solicită, trebuie verificat riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, dificultatea problemei de drept fiind influențată și de acest risc, din perspectiva nevoii de asigurare a uniformității jurisprudențiale în litigii care pot fi replicate la un număr considerabil de subiecți și care pot genera un impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat în cazul unei jurisprudențe neunitare (a se vedea Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024). ... + Sesizarea Curții de Apel Timișoara 50. În raport cu condițiile necesare pentru validitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, astfel cum au fost conturate în evoluția jurisprudențială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, trebuie observat, mai întâi, că o întrebare cu conținut similar sesizării Curții de Apel Timișoara a mai fost adresată instanței supreme în cadrul mecanismului prevăzut de art. 519 din Codul de procedură civilă, respectiv problema „interpretării sintagmei «indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime» din art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare“. Această problemă a fost ridicată într-un litigiu vizând actualizarea pensiei de serviciu, în contextul în care prima instanță luase în considerare includerea unor sporuri, precum cel de risc și suprasolicitare neuropsihică și cel de confidențialitate, în indemnizația de încadrare brută lunară, rezultând majorarea acesteia, iar reclamantul susținea că la actualizarea pensiei de serviciu trebuie să se aibă în vedere venitul brut lunar compus din indemnizația de încadrare brută lunară majorată, la care se adaugă sporurile în procentul avut la data pensionării, procent ce se aplică asupra indemnizației majorate. ... 51. Prin Decizia nr. 34 din 24 aprilie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea antemenționată, reținându-se, în primul rând, că „lămurirea acestei sintagme nu poate fi însă disociată de circumstanțele particulare ale cauzei a căror evaluare ar permite stabilirea elementelor bazei de calcul în funcție de care se actualizează pensia de serviciu a reclamantului“, că „instanța de trimitere nu solicită o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci chiar rezolvarea cauzei deduse judecății“ și că „sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, operațiunile de identificare și aplicare a textelor de lege incidente la circumstanțele ce caracterizează fiecare litigiu neputând fi transferate completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile“ (a se vedea paragrafele 66-68 din decizie). S-a mai reținut, în al doilea rând, neîndeplinirea condiției noutății chestiunii de drept, în contextul evocării unor hotărâri judecătorești pronunțate de instanțe în cauze similare. ... 52. Dacă, în ceea ce privește neîndeplinirea condiției noutății chestiunii de drept, aceasta nu mai poate constitui un fine de neprimire a unei sesizări formulate în cadrul mecanismului prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cum este cea de față, cerința noutății fiind eliminată dintre condițiile de admisibilitate a sesizării, așa cum s-a arătat mai sus (paragraful 44), rămâne, totuși, în continuare în vigoare cerința încadrării problemei de drept supuse analizei în hotarele definiției „chestiunii de drept“, astfel cum a fost dezvoltată în practica instanței supreme, respectiv o chestiune dificilă de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii, iar nu operațiunea de identificare și aplicare a textelor de lege incidente la circumstanțele litigiului. ... 53. Prin urmare, viciul neîndeplinirii acestei din urmă cerințe, identificat în cazul sesizării respinse ca inadmisibilă prin Decizia nr. 34 din 24 aprilie 2023, mai sus amintită, se regăsește și în cazul sesizării de față, ce are ca obiect o întrebare identică. ... 54. Pe de altă parte, jurisprudența relevantă și opiniile teoretice exprimate de instanțele chestionate converg aproape unanim cu punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere spre dezlegarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, în sensul că sintagma „cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime“ din cuprinsul art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 nu are semnificația efectuării actualizării pensiei de serviciu a magistraților prin adiționarea, la valoarea majorată a indemnizației de încadrare, a procentelor avute la data pensionării, cu titlu de sporuri, calculate asupra acestei baze, ci urmărește identificarea sporurilor de luat în considerare la actualizare, în sensul limitării lor la cele avute la data retragerii la pensie a magistratului, în situația în care între timp s-ar fi legiferat și alte sporuri ori alți magistrați beneficiau de unele sporuri suplimentare, cum este cel de doctorat. Nu se urmărește aplicarea procentelor avute la momentul retragerii la pensie a magistratului la indemnizația brută lunară, care se compune din cea de încadrare și sporuri; nu se poate face abstracție de existența unor sume compensatorii în ceea ce privește acele sporuri incluse la data pensionării în baza de calcul al pensiei magistratului, care la data la care are loc actualizarea pensiei de serviciu fie nu mai sunt reglementate, fie sunt prevăzute în procent >diminuat. ... 55. Potrivit considerentelor Deciziei nr. 65 din 2 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, paragrafele 91-95, „prin Legea-cadru nr. 330/2009, legiuitorul (...) a stabilit cu caracter de principiu luarea în considerare a sporurilor (...), acestea regăsindu-se la un nivel acceptat, potrivit principiilor acestei legi, în salariul brut sau, după caz, în salariul de bază, în solda funcției de bază sau în indemnizația lunară de încadrare [art. 3 lit. c) ]“, iar „în aplicarea acestui principiu și pentru atingerea dezideratului de unificare a sistemului de salarizare, prin reducerea semnificativă a sporurilor cu caracter special acordate diferitelor categorii de personal din sectorul bugetar, în materia salarizării magistraților o parte din sporurile recunoscute au fost incluse în indemnizația de încadrare brută lunară, rezultând o majorare a cuantumului acesteia“, concluzia fiind aceea că, „potrivit art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, pensia de urmaș stabilită în baza art. 84 din același act normativ se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația de încadrare brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței (...) fără a distinge cu privire la modalitatea care a determinat o asemenea majorare“, adică inclusiv în situația majorării indemnizației prin includerea sporurilor. ... 56. Pe cale de consecință, în opiniile exprimate de instanțe, la operațiunea de actualizare a pensiilor de serviciu a judecătorilor și procurorilor, prevăzută de art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu a magistraților și a sporului de vechime nu presupune adăugarea încă o dată a acestor sporuri la indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, dacă respectivele sporuri au fost deja introduse, între timp, prin modificări legislative ulterioare acordării pensiei de serviciu, în indemnizația brută; adăugarea la valoarea majorată a indemnizației de încadrare a cuantumurilor sporurilor avute la data pensionării ar conduce la o dublă valorificare a sporurilor. Stabilirea indemnizației brute lunare a unui magistrat în activitate ca fiind baza de raportare pentru calcularea pensiei de serviciu implică excluderea adiționării suplimentare a acelor sporuri care au fost deja incluse, prin legislația ulterioară acordării pensiei, în indemnizația brută lunară a unui magistrat în funcție. ... 57. Prin urmare, dat fiind că din punctele de vedere comunicate și practica judiciară relevantă nu se conturează riscul unei jurisprudențe neunitare în materie, care să facă necesară angajarea mecanismului de unificare a practicii, rezultă că nici din perspectiva condiției dificultății chestiunii de drept sesizarea nu este admisibilă. ... + Sesizarea Curții de Apel Pitești 58. În ceea ce privește sesizarea Curții de Apel Pitești, se constată că întrebarea trimisă se referă la o varietate particulară a problemei cu caracter mai general ridicată de Curtea de Apel Timișoara în prima sesizare, aducând în discuție modul de interpretare a aceleiași sintagme din art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în ipoteza punctuală a unui procuror pensionar ce deține titlul de doctor în drept, în contextul art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv dacă trebuie avut în vedere procentul de 15% de la momentul ieșirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017. ... 59. Fiind vorba despre o chestiune de aplicare particulară, într-o situație specifică (cea a unui procuror care a beneficiat de spor pentru titlul de doctor), a aceleiași probleme de interpretare a art. 85 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu privire la care deja s-a constatat, mai sus, neîndeplinirea cerinței existenței unei chestiuni reale de drept, cu atât mai mult trebuie reținut că problema ridicată prin sesizarea Curții de Apel Pitești nu tinde la o dezlegare de principiu dedusă din interpretarea unei norme lacunare sau neclare, ci urmărește chiar rezolvarea în drept a cauzei deduse judecății, în raport cu circumstanțele sale particulare, și obținerea modului concret în care trebuie coroborate normele legale aplicabile situației de fapt, operațiune ce excedează atribuțiilor completului constituit pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 60. În același sens se observă că sesizări cu conținut similar au mai fost formulate anterior și respinse ca inadmisibile prin decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 61. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 15 martie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost respinsă sesizarea Curții de Apel Oradea referitoare la „lămurirea modalității de actualizare a bazei de calcul a pensiei fostului magistrat care a beneficiat la data pensionării de o sumă compensatorie în cuantum de 15% din indemnizația brută lunară pentru titlul științific de doctor, prin aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare“, reținându-se că „divergența de interpretare ce există între reclamantă și pârâtă, specifică procesului civil, nu este de natură a demonstra dificultatea acestei operațiuni logico-juridice, iar o analiză a normelor legale incidente în cauză demonstrează că acestea sunt clare, accesibile și previzibile, iar aplicabilitatea normelor în discuție nu ridică vreo minimă problemă de interpretare, aspect ce rezultă, de altfel, din opțiunea neîndoielnică exprimată de instanța de trimitere“ (paragraful 78 din decizie) - opțiunea de interpretare la care s-a făcut referire fiind formulată în sensul că trebuie avută în vedere „situația salarială a unui judecător în activitate, aflat în condiții identice de funcție, vechime și grad cu apelanta la data pensionării“ (paragraful 55 din decizie). ... 62. De asemenea, prin Decizia nr. 21 din 27 martie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost respinsă, ca inadmisibilă, sesizarea referitoare la „interpretarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, privind modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a unui judecător ce deține titlul științific de doctor în drept, respectiv dacă se are în vedere procentul de 15% de la momentul ieșirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017“, motivat de faptul că „formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile (...) nu urmărește, în realitate, o interpretare și o dezlegare de principiu a unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, față de succesiunea legilor în timp“, fiind atributul instanței de trimitere, „în virtutea plenitudinii ei de jurisdicție, de a stabili norma juridică aplicabilă cauzei deduse judecății“ (paragrafele 70 și 71 din decizie). S-a mai constatat că „dispoziția legală supusă interpretării, art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 (...), nu prezintă nicio neclaritate în redactarea și conținutul ei, aceasta reglementând în termeni clari, neechivoci, modalitatea de actualizare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și a pensiilor de urmaș prevăzute la art. 84 din aceeași lege, ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime“ (paragraful 67 din decizie). În fine, s-a reținut că „din încheierea de sesizare pronunțată de instanța de trimitere nu rezultă dificultatea de interpretare, caracterul îndoielnic, lacunar sau neclar al prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind precizată opțiunea provizorie a completului în sensul actualizării pensiilor de serviciu ale judecătorilor cu luarea în considerare a cuantumului de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în condițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017“ (paragraful 68). ... 63. Este adevărat că, în cauza de față, instanța de trimitere justifică formularea unei noi sesizări cu același obiect prin invocarea unui temei nou în baza căruia cere lămurirea întrebării sale, respectiv cel al art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care a renunțat la condiția noutății chestiunii de drept. Cu toate acestea, cerința existenței unei chestiuni reale de drept, în aceleași coordonate cu cele necesare unei sesizări valide în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, se menține, iar jurisprudența anterioară a Completului pentru dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la problema supusă analizei a constatat deja neîndeplinită această condiție. ... 64. Trebuie remarcat, totodată, că punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere cu privire la problema de drept ridicată converge cu modalitatea de interpretare propusă de instanțele de trimitere din cele două sesizări anterioare respinse, anume că trebuie avută în vedere „situația salarială a unui judecător în activitate, aflat în condiții identice de funcție, vechime și grad cu apelanta la data pensionării“ și „în sensul actualizării pensiilor de serviciu ale judecătorilor cu luarea în considerare a cuantumului de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în condițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017“, deciziile instanței supreme de respingere ca inadmisibile a respectivelor sesizări făcând referire la aceste interpretări ale instanțelor de trimitere ca fiind o opțiune neîndoielnică. ... 65. Or, această convergență a punctelor de vedere exprimate întărește, o dată în plus, concluzia deciziilor anterioare în sensul că normele legale incidente în cauză sunt clare, accesibile și previzibile și nu ridică dificultăți de interpretare. ... 66. În privința celor două hotărâri judecătorești indicate de instanța de trimitere ca exprimând în practică un punct de vedere contrar, se observă că acestea par a fi izolate și au fost pronunțate anterior deciziilor nr. 21 din 27 martie 2023 și nr. 15 din 15 martie 2021 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 67. Prin urmare, se reține, pe de o parte, că revine instanței de trimitere să stabilească, în concret, norma de drept aplicabilă raportului juridic dedus judecății, în funcție de succesiunea legilor în timp, și să realizeze operațiunile de coroborare a unor norme aflate în concurs, neputând delega aceste atribuții instanței supreme, pe calea mecanismului hotărârii prealabile. Pe de altă parte, ținând cont de deciziile relevante pronunțate anterior de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, amintite mai sus, nu este îndeplinită condiția privind existența unei dificultăți de interpretare a prevederilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 raportat la dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 68. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ...