Decizia CCR nr. 139/2017Punctul 20

20. În Dosarul nr. 316D/2016, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că Legea nr. 217/2003 are ca scop ocrotirea şi sprijinirea familiei, dezvoltarea şi consolidarea solidarităţii familiale, bazată pe prietenie, afecţiune şi întrajutorare morală şi materială a membrilor familiei, care constituie un obiectiv de interes naţional, iar prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica integrată de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. În Expunerea de motive a legii se arată că este nevoie de intervenţia statului şi a întregii societăţi civile, prin elaborarea unui act normativ, care, prin măsurile sale punitive, să îi descurajeze pe agresori şi să protejeze victimele violenţei domestice. Având în vedere scopul elaborării legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, instanţa apreciază că instituirea unui termen scurt pentru soluţionarea acestei categorii de litigii nu este de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare al părţilor. În acelaşi timp, instanţa are în vedere şi faptul că Legea nr. 217/2003 instituie un ansamblu de garanţii procesuale adecvate şi suficiente, cum ar fi, spre exemplu, obligativitatea asistenţei juridice a persoanei împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecţie, participarea obligatorie a procurorului la judecarea cererii în fond şi în calea de atac, posibilitatea exercitării căii de atac împotriva hotărârii prin care se dispune ordinul de protecţie şi citarea obligatorie la soluţionarea acesteia, comunicarea hotărârii, garanţii de natură să asigure respectarea dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil. ...