Decizia CCR nr. 126/2017Punctul 15

CCR · decizie de neconstituționalitate · 09.03.2017 · dosar 8.128/99/2015
Punctul 15
15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 342-347 şi art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Ulterior sesizării Curţii, prevederile din titlul II - „Camera preliminară“ - al Părţii speciale a Codului de procedură penală au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere că, în cauză, instanţa de control constituţional a fost sesizată prin Încheierea din 22 aprilie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 8.128/99/2015/a2, de Curtea de Apel Iaşi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, aşadar anterior modificărilor menţionate în precedent, şi analizând notele scrise ale autorului excepţiei, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 342-346 din Codul de procedură penală şi art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) coroborat cu art. 347 raportat la art. 342-346 din Codul de procedură penală, în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, astfel încât instanţa de control constituţional se va pronunţa cu privire la normele procesual penale precitate, în forma precizată. Dispoziţiile art. 342-347 din Codul de procedură penală, care constituie titlul II - „Camera preliminară“ - al Părţii speciale a Codului de procedură penală, reglementează cu privire la obiectul, durata procedurii în camera preliminară, măsurile premergătoare, procedura, soluţiile, contestaţia în camera preliminară. Dispoziţiile art. 425^1 alin. (7) pct. 2 lit. b) au următorul cuprins: „(7) Contestaţia se soluţionează prin decizie, care nu este supusă niciunei căi de atac, putându-se pronunţa una dintre următoarele soluţii: [...] 2. admiterea contestaţiei şi: [...] b) desfiinţarea hotărârii atacate şi dispunerea rejudecării cauzei de către judecătorul sau completul care a pronunţat-o, atunci când se constată că nu au fost respectate dispoziţiile privind citarea.“ ...
Sursa oficială ↗