Decizia CCR nr. 63/2017Paragraful 56

53. În acest context, reiterează că, deşi în preambulul actului normativ, urgenţa şi situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată au fost motivate prin invocarea necesităţii asigurării conformităţii dispoziţiilor Codului penal şi ale Codului de procedură penală cu unele decizii ale Curţii Constituţionale, modificările aduse prin acest act normativ analizat depăşesc sfera modificărilor impuse de deciziile Curţii Constituţionale. Consiliul Superior al Magistraturii face trimitere şi la jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale, potrivit căreia "incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracţiuni ţin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu este absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile şi exigenţele constituţionale" (Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015 şi Decizia nr. 54 din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015). Tot în acelaşi sens, Curtea Constituţională a subliniat că marja de apreciere a legiuitorului, atunci când pune în discuţie limitarea unui drept constituţional sau nesancţionarea încălcării unor relaţii sociale ce ar avea drept consecinţă existenţa unei ameninţări cu privire la instituţiile statului de drept, democraţie, drepturile omului, echitatea şi justiţia socială, este una limitată, fiind supusă unui control strict al Curţii Constituţionale (Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015 şi Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014).