Decizia CCR nr. 28/2017Punctul 19

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o critică similară a fost supusă controlului său şi dezlegată prin Decizia nr. 257 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 19 iulie 2016. Astfel, prin decizia precitată, paragrafele 28-30, Curtea a statuat că, potrivit art. 215^1 alin. (7) din Codul de procedură penală, în cadrul procedurii de cameră preliminară judecătorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar pe o durată ce nu poate depăşi 60 de zile. În reglementarea dispoziţiilor procesual penale, legiuitorul a folosit două sintagme, şi anume „durata“ şi „durata totală“. Astfel, prima dintre acestea, regăsită şi în cuprinsul art. 215^1 alin. (7) , se referă la durata măsurii controlului judiciar dispuse de judecător la un moment dat cu privire la un inculpat. Sintagma „durata totală“ se referă la durata maximă a măsurii controlului judiciar care poate fi dispusă şi care este rezultatul însumării tuturor măsurilor pe care judecătorul le-a dispus la un moment dat faţă de acelaşi inculpat. În continuare, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 215^1 alin. (8) din Codul de procedură penală reglementează două ipoteze. Prima se referă la durata totală a controlului judiciar în cursul judecăţii în primă instanţă, care nu poate depăşi un termen rezonabil, iar cea dea doua se referă la durata totală a măsurii controlului judiciar dispuse după trimiterea în judecată, care nu poate depăşi 5 ani calculaţi din acest moment. ...