Decizia CCR nr. 726/2016Paragraful 14
Paragraful 14
10. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că previzibilitatea normelor juridice presupune ca destinatarii acestora să aibă reprezentarea aspectelor în funcţie de care sunt obligaţi să îşi modeleze conduita şi că, deşi normele penale nu definesc noţiunea de "subiect pasiv", aceasta nu ridică probleme de înţelegere sau de interpretare. Se observă că doctrina este unitară în stabilirea aspectului că subiectul pasiv al unei infracţiuni este persoana fizică sau persoana juridică titulară a valorii sociale ocrotite şi care este vătămată sau periclitată prin infracţiune, sintagma criticată nefiind de natură a produce dificultăţi de interpretare. Se susţine, totodată, că această interpretare trebuie să fie una sistematică, sensul sintagmei "subiect pasiv" putând fi dedus din ansamblul normativ din care fac parte prevederile art. 35 alin. (1) din Codul penal. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 92 din 3 martie 2015, nr. 903 din 6 iulie 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011, nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi nr. 146 din 12 martie 2015, precum şi la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv la hotărârile din 15 noiembrie 1996, 25 noiembrie 1996, 4 mai 2000 şi 9 noiembrie 2006, pronunţate în cauzele Cantoni împotriva Franţei, Wingrove împotriva Regatului Unit, Rotaru împotriva României, Leempoel S. A. Ed. Cine Revue împotriva Belgiei.
Sursa oficială ↗