Decizia CCR nr. 700/2016Punctul 14

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în afară de actele sexuale - care au drept finalitate satisfacerea sexuală, fiind incriminate în Codul penal în art. 218 (violul), art. 219 (agresiunea sexuală) şi în art. 220 (actul sexual cu un minor) -, minorii trebuie protejaţi şi în ceea ce priveşte actele de natură sexuală, acte a căror finalitate o constituie, în principal, excitaţia sexuală. Dispoziţiile art. 221 din Codul penal incriminează fapta de corupere sexuală a minorilor în mai multe modalităţi simple [art. 221 alin. (1) ], una agravată [art. 221 alin. (2) ] şi altele atenuate [art. 221 alin. (3) şi (4) ]. Astfel, comiterea unui act de natură sexuală, altul decât cel prevăzut în art. 220, împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani [art. 221 alin. (1) teza întâi], determinarea minorului să suporte sau să efectueze un astfel de act [art. 221 alin. (1) teza a doua], săvârşirea de către un major a unui act sexual de orice natură în prezenţa unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani [art. 221 alin. (3) ], determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani să asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibiţionist ori la spectacole sau reprezentaţii în cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură [art. 221 alin. (4) teza întâi], precum şi punerea la dispoziţia acestuia de materiale cu caracter pornografic [art. 221 alin. (4) teza a doua] sunt fapte care primejduiesc în mod grav dezvoltarea morală a minorului, având în vedere incitarea acestuia la practicarea de acte de natură sexuală. ...