Decizia ÎCCJ nr. 25/2025 (HP)Punctul IV

IV. Titularul și obiectul sesizării conexate. Expunerea succintă a cauzei și a punctelor de vedere exprimate de reprezentantul Ministerului Public, inculpat și completul de judecată IV.1. Dosarul nr. 724/1/2024 - Titularul și obiectul sesizării conexate 28. Prin încheierea din data de 7 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori în Dosarul nr. 2.889/219/2022, în baza art. 476 alin. (1) raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: Dacă dispoziția «aflată sub influența unor substanțe psihoactive» din cuprinsul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanțe psihoactive? ... 29. Sesizarea a fost înregistrată cu nr. 724/1/2023 pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, fiind atașată la Dosarul nr. 620/1/2024. ... ... IV.2. Expunerea succintă a cauzei 30. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej din data de 17.10.2022, întocmit în Dosarul nr. 793/P/2022, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul G.V.A. pentru a răspunde penal sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Cod penal, constând în aceea că la data de 24.07.2022, în jurul orei 15:20, a condus pe Strada Luceafărului din municipiul Dej, județul Cluj, autoturismul marca AUDI, fiind sub influența substanțelor psihoactive (metamfetamină și mefedronă). ... 31. Instanța de fond a reținut că, din concluziile Raportului de expertiză medico-legală nr. 1.787/X/101 din 20.03.2023, întocmit de I.M.L. Cluj-Napoca în faza de cercetare judecătorească, la solicitarea inculpatului, în esență, rezultă faptul că acesta ar fi consumat substanțele interzise găsite în proba sa de urină - mefedronă și metamfetamină, cu cel puțin 24 de ore înaintea recoltării probelor biologice, fără să se poată stabili cu exactitate ora și gradul de influență al substanțelor asupra capacității de a conduce, cea mai pertinentă și avizată apreciere sub acest ultim aspect, asupra stării fizice și psihice a inculpatului, putând fi formulată de medicul/medicii care a/au participat la recoltarea mostrelor biologice, când s-a putut efectua și examenul clinic. ... 32. Prin Sentința penală nr. 222/12 iunie 2023, Judecătoria Dej, în baza art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, a dispus condamnarea inculpatului G.V.A. la pedeapsa de 3.600 lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal, cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) alin. (6) din Codul penal. ... 33. A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 alin. (1) din Codul penal, în sensul că, dacă, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile cu închisoare, dar și asupra dispozițiilor art. 559 din Codul de procedură penală, în sensul că în termen de cel mult 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri trebuie să depună recipisa de plată integrală a amenzii la Judecătoria Dej. ... 34. Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul și Ministerul Public, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj - Secția penală și de minori cu nr. 2.889/219/2022. ... 35. La termenul de judecată din data de 7 martie 2024, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a admis cererea formulată de inculpat și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: Dacă dispoziția «aflată sub influența unor substanțe psihoactive» din cuprinsul infracțiunii, prevăzută de art. 336 al. 2 din Codul penal, se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanțe psihoactive? ... ... IV.3. Punctele de vedere exprimate de reprezentantul Ministerului Public și apelantul intimat inculpat cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 36. Reprezentantul Ministerului Public a susținut că textele relevante sunt clare și nu impun sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, apreciind că ar fi inadmisibilă, întrucât nu reprezintă o veritabilă problemă de drept. ... 37. Apelant intimat inculpatul a considerat că pentru soluționarea corectă a cauzei se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu întrebarea formulată pentru clarificarea chestiunii de drept. ... ... IV.4. Punctul de vedere exprimat de completul de judecată 38. Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a constatat că în practică au fost exprimate două opinii diferite în legătură cu problema de drept, amândouă construite pe fundamente solide. ... 39. Într-o primă orientare se consideră că, pentru dezlegarea chestiunii juridice propuse, ar trebui pornit pe cale inversă, respectiv din perspectiva standardului de probă, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din Codul penal, în raport cu principiul minimei intervenții a legii penale. Pentru a ajunge la acest punct este necesar mai întâi să se stabilească înțelesul textului de incriminare, respectiv înțelesul sintagmei „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive“. Dacă s-ar accepta interpretarea conform căreia persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive este persoana care a consumat astfel de substanțe (prin ingerare, inhalare sau introducere în corp în orice fel), atunci probele suficiente ar fi acelea care relevă consumul, prin testarea urinei sau a sângelui. Reglementarea prevăzută de art. 336 alin. (2) din Codul penal este diferită de reglementarea de la alin. (1) al aceluiași articol, iar diferența nu este întâmplătoare, având în vedere concluziile doctrinei medicale cu privire la remanența drogurilor sau a substanțelor cu efect psihoactiv în corpul persoanei care le-a consumat. Art. 336 alin. (2) din Codul penal, atât la o interpretare gramaticală, cât și la o interpretare comparativă cu art. 336 alin. (1) din Codul penal, permite concluzia conform căreia dovedirea consumului de substanțe psihoactive nu este suficientă, iar elementul material al infracțiunii conține condiția ca persoana să se afle sub influența acelor substanțe, adică să existe o alterare, de orice fel, chiar mai puțin vizibilă, a funcțiilor psihice și/sau fizice. Această interpretare este restrictivă (principiu unanim acceptat în dreptul penal), este în favoarea persoanei suspectate de săvârșirea infracțiunii și ține seama de împrejurarea, demonstrată științific, că identificarea substanțelor în urină probează doar un consum care a avut loc chiar și cu câteva săptămâni înainte (exemplul canabisului), fără să mai existe nicio influență a acelei substanțe asupra persoanei. Altfel, ar trebui acceptat că textul permite, în esență, soluții de sancționare, cu instrumente juridice penale, a persoanelor care au consumat substanțe psihoactive și mai puțin dacă acel consum, urmat, cândva, de acțiunea de conducere a unui autovehicul, aduce atingere obiectului juridic specific infracțiunii analizate. Proba de sânge poate demonstra un consum de substanțe psihoactive mai apropiat de acțiunea de conducere a autovehiculului și este relevantă pentru a concluziona, alături de alte probe (examinarea clinică, martori care să indice momentul consumului, reacțiile vizibile ale persoanei suspectate etc.), că persoana care a condus autovehiculul se afla sub influența substanțelor psihoactive. ... 40. Cealaltă opinie arătă că în privința acestei chestiuni juridice au fost spuse toate argumentele și ele se reduc fie la interpretarea gramaticală a art. 336 alin. (2) din Codul penal în raport cu art. 336 alin. (1) din Codul penal și atunci ar trebui avută în vedere o modificare a comportamentului conducătorului auto generată de consumul de substanțe psihoactive, identificate în sânge sau urină, fie la acceptarea tezei conform căreia nu se poate stabili științific cantitatea de substanțe psihoactive consumată, iar consumul anterior de astfel de substanțe (care alterează capacitățile conducătorului auto), evidențiate ca prezență și natură în sânge sau urină, este suficient pentru a fi în prezența formei tipice a infracțiunii. ... 41. Primei interpretări i se reproșează dificultatea probatorie, dar mai cu seamă caracterul ei aleatoriu (o dată pentru că se bazează pe observația unui terț privind o modificare a comportamentului conducătorului auto, iar a doua oară pentru că nu întotdeauna consumul de substanțe psihoactive conduce la o modificare vizibilă a comportamentului); celei de a doua interpretări i se reproșează lipsa unui efort de interpretare și preluarea mecanismelor juridice de la infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) din Codul penal, fără a lua în considerare diferențele evidente, relevate la nivelul remanenței în corp a substanțelor ingerate, dincolo de punctul în care nu mai pot modifica comportamentul, sancționându-se astfel, în mod indirect, consumul de astfel de substanțe. ... 42. Dintr-o altă perspectivă, instanța de sesizare a apreciat că legiuitorul român sancționează orice fel de consum de alcool, detectabil în aerul expirat sau în sânge, asociat cu conducerea unui autovehicul pe drumurile publice pentru care este necesară eliberarea unui permis de conducere. Că natura sancțiunilor diferă în raport cu concentrația de alcool consumat nu pare să fie de esență, de vreme ce interpretările majoritare asimilează și materia contravențională unei acuzații în materia penală, care atrage garanțiile procesuale specifice procesului penal. Din această perspectivă ar trebui concluzionat că legiuitorul român a pus egalitate între consumul de alcool și a fi sub influența alcoolului, de vreme ce socotește periculoasă activitatea de a conduce pe drumurile publice ulterior consumului de băuturi alcoolice. ... 43. Prin urmare, Curtea de Apel Cluj - Secția penală și de minori a concluzionat că a fi sub influența unei substanțe nu trebuie interpretată altfel decât a fi consumat acea substanță, într-o cantitate care să permită detectarea ei în sânge sau urină. Împrejurarea că subiectul activ nu poate ști câtă vreme trebuie să își regleze conduita și să se abțină de la activitatea de a conduce autovehicule pe drumurile publice, ulterior consumului de substanțe cu efect psihoactiv, nu afectează etica juridică penală în mai mare măsură în care este afectată de consumul de alcool, pentru că, și în acest caz, subiectul nu știe câtă concentrație de alcool are în sânge și nici momentul în care va fi metabolizat complet (metabolizarea poate fi afectată de multe variabile), chiar dacă va ști aproape cu siguranță că metabolizarea va fi completă peste 24 de ore. În cazul consumului de substanțe psihoactive, durata de metabolizare completă nu poate constitui diferența specifică care să atragă o altă interpretare, iar atâta vreme cât subiectul își asumă natura și cantitatea substanței consumate, își va asuma și eventuala metabolizare incompletă la momentul conducerii unui autovehicul pe drumurile publice. ... ... ...