Decizia CCR nr. 598/2016Paragraful 21

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 75 lit. b) din Legea nr. 393/2004 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, cu prilejul soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua şi art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, a art. 75 lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi a art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, în faţa instanţei judecătoreşti de fond, în raport cu aceleaşi norme din Constituţie şi prin prisma unor motive similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, Curtea Constituţională a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate cu acest obiect, reţinând că autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci susţine, în realitate, aspecte care ţin de interpretarea şi aplicarea legii de către autorităţile publice. De altfel, Curtea observă că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin opinia exprimată asupra excepţiei de neconstituţionalitate, reţine că există o bogată jurisprudenţă a acestei instanţe judecătoreşti cu privire la prevederile legale supuse controlului de constituţionalitate.