Decizia ÎCCJ nr. 3/2025Punctul XI

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării 53. Admisibilitatea sesizării va fi circumscrisă atât condițiilor speciale instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cât și celor ce decurg din cuprinsul art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidență este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanței de urgență menționate la prevederile Legii nr. 134/2010, cu ale cărei dispoziții se completează. ... 54. În lumina acestor dispoziții legale, condițiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt circumscrise următoarelor elemente: – existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea lor ori de instanța competentă să le soluționeze (de dreptul muncii, de contencios administrativ și fiscal); ... – instanța de trimitere să judece cauza în primă instanță ori în calea de atac; ... – sesizarea să privească o chestiune de drept, iar soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea acesteia; ... – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Evaluând elementele sesizării, se constată că primele cerințe de admisibilitate, referitoare la titularul sesizării și existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sunt îndeplinite. ... 56. Se observă că Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a fost învestit cu o cerere de chemare în judecată formulată de reclamanți - funcționari publici cu statut special, respectiv polițiști, cu scopul de a li se recunoaște și achita contravaloarea drepturilor salariale aferente perioadei în care aceștia au fost puși la dispoziție, în temeiul Legii nr. 360/2002. ... 57. Așadar, instanța de trimitere a fost învestită cu soluționarea unui litigiu care se înscrie în domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris în art. 1 alin. (1) din actul normativ menționat, titularul cererii de chemare în judecată fiind personal plătit din fonduri publice, respectiv polițist. ... 58. Instanța de trimitere este învestită cu soluționarea cauzei în fond, în virtutea competențelor ei legale conturate prin dispozițiile art. 536 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, raportate la art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 59. De asemenea, este îndeplinită și condiția de admisibilitate ca problemele de drept să nu fi făcut obiectul unei statuări anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 60. În privința condiției referitoare la caracterul esențial al lămuririi chestiunilor de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei în cadrul căreia s-a ivit chestiunea prejudicială, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în mod constant, în jurisprudența sa, că obiectul sesizării pentru o hotărâre prealabilă îl poate constitui o chestiune de drept, dacă, prin consecințele pe care le produce, interpretarea normei de drept are aptitudinea de a determina soluționarea cauzei pe fond, adică rezolvarea raportului de drept dedus judecății. ... 61. În cauză, chestiunile sesizate sunt deduse judecății în litigiul cu soluționarea căruia a fost învestită instanța de trimitere, în condițiile în care sesizarea instanței de trimitere relevă situația juridică a unei categorii profesionale distincte de personal plătit din fonduri publice, respectiv polițiștii. ... 62. În lumina celor anterior expuse, se constată că sesizarea formulată privește probleme de drept apte să devină surse ale unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, ale unei jurisprudențe neunitare. ... 63. În ceea ce privește riscul dezvoltării unei jurisprudențe neunitare, acesta nu este cu totul exclus, fiind de menționat că până în prezent există o singură soluție definitivă asupra acestui tip de litigii, fiind pronunțată o hotărâre prin care s-a admis acțiunea reclamantului, polițist, cu privire la acordarea drepturilor salariale integrale, indexate, majorate și actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală, aferente perioadei în care a fost pus la dispoziție (Decizia nr. 607 din 20 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.069/88/2023, definitivă). ... 64. Cum asigurarea unei clarificări asupra unei anume chestiuni de drept, de natură să asigure o jurisprudență unitară încă din faza incipientă a formării acesteia, se înscrie în rațiunea edictării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, sesizarea este, în parte, admisibilă, impunându-se unele precizări asupra conținutului primei întrebări a sesizării, potrivit celor expuse în continuare. ... 65. Astfel, în legătură cu prima întrebare formulată de instanța de trimitere, se reține că aceasta nu se limitează la interpretarea unor norme apreciate neclare, ci tinde inclusiv la dezlegarea unor chestiuni de fapt, relevante pentru soluționarea litigiului cu care a fost sesizată. ... 66. În acest sens se constată că, pe lângă lămuririle referitoare la posibilitatea actualizării drepturilor salariale cu rata indicelui de inflație, instanța de trimitere solicită ca Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, să analizeze punctual situația „sporurilor și drepturilor pecuniare aferente funcției pe care fiecare dintre reclamanți ar fi deținut-o în lipsa punerii la dispoziție“, indicând, cu titlu exemplificativ, câteva categorii de sporuri, fără însă a preciza textele de lege care le reglementează ori măsura în care acestea comportă dificultăți de interpretare. ... 67. Totodată, punctul de vedere exprimat de instanța de trimitere nu face nicio referire la sporurile/drepturile de care ar fi beneficiat reclamanții funcționari publici cu statut special la momentul punerii la dispoziție ori care li s-ar fi cuvenit pe perioada punerii la dispoziție sau în legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, în privința acestora. ... 68. Or, lipsa acestor date, precum și a unor precizări suplimentare asupra normelor juridice care reglementează sporurile în discuție conferă întrebării formulate un caracter general și incomplet, iar o analiză detaliată a situației acestor sporuri și drepturi de care funcționarul public ar fi fost privat pe perioada punerii la dispoziție, în scopul compensării la repunerea în funcție, reprezintă o chestiune factuală, determinabilă pe baza elementelor probatorii din dosar, de competența exclusivă a instanței de trimitere, nefiind în prezența unei veritabile chestiuni de drept care să implice intervenția Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 69. Pe cale de consecință, sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu interpretarea dispozițiilor art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, în sensul includerii sau neincluderii, în categoria drepturilor cuvenite polițistului repus în funcție, a „totalității sporurilor și drepturilor pecuniare aferente funcției pe care fiecare dintre reclamanți ar fi deținut-o în lipsa punerii la dispoziție, incluzând, însă fără a se limita la sporul de fidelitate, (...) sporul pentru păstrarea confidențialității etc.; avansările în grad; majorările salariului de funcție/salariului de bază cu 7,5% pentru titlul de specialist de clasă/domeniu funcțional clasa I (...)“, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării, în limitele în care s-a apreciat îndeplinirea condițiilor de admisibilitate 70. Cu caracter prioritar, anterior soluționării în fond a sesizării, se constată că este necesară reformularea întrebărilor cu care Înalta Curte a fost sesizată, raportat la cadrul normativ relevant și în considerarea faptului că, în accepțiunea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 și a dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, rolul său este ca, în dezlegarea unor chestiuni în legătură cu interpretarea și aplicarea legii, să ofere un răspuns util instanței de trimitere. ... 71. În acest sens, un prim aspect privește modalitatea de identificare a textelor de lege supuse interpretării, observându-se că, deși inițial instanța de trimitere face referire doar la dispozițiile art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, în finalul sesizării, remarcând că în discuție se află inclusiv aspecte referitoare la măsuri de restabilire și compensare a unor drepturi salariale, ce atrag incidența prevederilor art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, se solicită inclusiv interpretarea acestor dispoziții. ... 72. Or, astfel cum rezultă din conținutul celor două texte de lege, art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 reglementează situația măsurilor adoptate ca urmare a repunerii în funcție, atunci când s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal, dispunând cu privire la „toate drepturile avute la data punerii la dispoziție sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării“. Pe de altă parte, prevederile art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 statuează doar cu privire la „drepturile bănești avute la data punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție, inclusiv compensarea drepturilor salariale de care au fost private pe perioada punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție, actualizate potrivit majorărilor sau indexărilor salariale“, pentru ipoteza repunerii în funcție ca urmare a scoaterii de sub urmărire penală, a achitării, precum și în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal. ... 73. Se constată așadar existența unui raport de la gen la specie între cele două tipuri de drepturi reglementate prin cele două acte normative, Statutul polițistului recunoscând un drept general de compensare a tuturor drepturilor de care polițistul a fost privat pe perioada punerii la dispoziție/a suspendării, la momentul repunerii în funcție, pe când legea în materie de salarizare cuprinde exclusiv dispoziții cu privire la condițiile de stabilire și modalitatea de compensare a drepturilor salariale care s-ar fi cuvenit polițistului, pentru aceeași perioadă, precum și cu privire la modul de determinare a cuantumului acestora. ... 74. În situația de față, potrivit datelor speței furnizate de instanța de trimitere, obiectul litigiului poartă atât asupra diferențelor de drepturi salariale aferente perioadei punerii la dispoziție, cuvenite polițiștilor repuși în funcție ca urmare a încetării procesului penal, cât și asupra altor drepturi cu caracter patrimonial pretinse de aceștia, ce excedează sferei de reglementare a Legii-cadru nr. 153/2017. ... 75. Pe cale de consecință, în scopul asigurării utilității răspunsului la sesizarea instanței de trimitere, se impune reformularea acesteia, prin completarea textelor de lege supuse interpretării cu prevederile art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 76. Un alt aspect privește necesitatea rearanjării ordinii de soluționare a chestiunilor de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte, în scopul soluționării aspectelor de drept ce fac obiectul întrebării nr. 4, referitoare la dobânda legală penalizatoare, în continuarea celor referitoare la actualizarea diferențelor de drepturi cu rata indicelui de inflație, având în vedere că ambele chestiuni vizează limitele aplicării acelorași dispoziții legale supuse interpretării, din perspectiva executării obligației legale de compensare a drepturilor salariale și a celorlalte drepturi de care polițistul a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării. ... 77. În cele din urmă, având în vedere chestiunile de drept ce fac obiectul întrebărilor nr. 2 și 3 ale sesizării și faptul că privesc, la rândul lor, modalitatea de compensare a unor drepturi de care polițistul a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării, acestea vor fi, de asemenea, integrate în conținutul întrebării referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 și a prevederilor art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 78. Totodată, se constată că, deși instanța de trimitere face referire în conținutul sesizării la „sporul pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior“, reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, art. 34^1 alin. (1) lit. b) din acest act normativ reglementează cu privire la „valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior“, care se include în valoarea salariilor de funcție ale agenților de poliție, iar nu cu referire la acordarea unui spor distinct de salariul de funcție, astfel că, și din această perspectivă, este necesară reformularea întrebărilor. ... 79. Astfel, în urma reformulării, sesizarea va avea următorul conținut: În interpretarea dispozițiilor art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, precum și a dispozițiilor art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, măsurile repunerii polițistului «în funcția deținută și în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării» și «repunerii în toate drepturile bănești avute la data punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție, inclusiv compensarea drepturilor salariale de care au fost private pe perioada punerii la dispoziție, respectiv a suspendării din funcție, actualizate potrivit majorărilor sau indexărilor salariale» includ: – actualizarea sumelor achitate ca urmare a repunerii în funcție cu rata indicelui de inflație; ... – plata dobânzii legale penalizatoare, calculate asupra acestor sume începând cu ziua următoare scadenței fiecărui salariu lunar din perioada punerii la dispoziție și până la data plății efective; ... – plata retroactivă a valorii corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 34^1 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, inclusiv în ipoteza în care actul normativ a intrat în vigoare pe perioada punerii la dispoziție; ... – compensarea în bani a concediului de odihnă suplimentar neefectuat, reglementat de dispozițiile art. 13, 16 și art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002? ... ... 80. Procedând în continuare la dezlegarea chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele: a) actualizarea cu rata indicelui de inflație 81. Prima chestiune ce se impune a fi dezlegată vizează dreptul polițistului la actualizarea sumelor achitate ca urmare a repunerii în funcție cu rata indicelui de inflație, în condițiile în care art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, respectiv art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 157/2017 nu conțin mențiuni explicite cu referire la o astfel de actualizare. În acest sens se va observa că ambele texte de lege reglementează cu privire la compensarea tuturor drepturilor/a drepturilor salariale, fără ca termenul de „compensare“ să își regăsească o definire explicită în conținutul actelor normative. ... 82. Or, într-o astfel de ipoteză, se va recurge la metoda de interpretare gramaticală/literală a normelor, constând în lămurirea intenției legiuitorului cu luarea în considerare a înțelesului cuvintelor folosite, pornind de la înțelesul lor curent și continuând cu modul de reflectare a acestora în limbajul juridic, potrivit reperelor din practica judiciară relevantă. ... 83. În acest scop se identifică Decizia nr. 42 din 29 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 24 august 2023, în considerentele căreia s-a arătat că „(...) norma reglementată de art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 nu este aplicabilă salariatului căruia executarea raportului de serviciu însuși îi impune efectuarea de deplasări către anumite destinații sau pe o arie geografică bine determinată, ci acelor salariați care locuiesc într-o altă localitate decât în cea în care se află structura teritorială a angajatorului indicată în actul juridic ce îi reglementează raportul de muncă/de serviciu ca fiind locul muncii (sediu social sau doar un sediu administrativ al acestuia), pentru că acest tip de indemnizație vizează doar compensarea efortului suplimentar reprezentat de deplasarea zilnică la sediul central sau al structurii locale a angajatorului în vederea începerii derulării raportului de muncă și nu include cazul deplasărilor în scopul executării propriu-zise a raportului de muncă“ (paragraful 100). ... 84. Totodată, prin Decizia nr. 13 din 16 septembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1052 din 21 octombrie 2024, se prevede că: 71. Pentru a stabili caracterul permanent al indemnizației/ sporurilor avute de salariat nu este suficient a se stabili frecvența plății, anterior efectuării concediului de odihnă, ci trebuie verificat, în acord cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă acel element al remunerației lunare constituie o compensare pentru un inconvenient legat în mod intrinsec de executarea sarcinilor care revin salariatului potrivit convenției de muncă încheiate cu angajatorul. ... 72. Acele elemente ale remunerației globale a salariatului care au ca scop acoperirea unor costuri ocazionale ce intervin în contextul executării sarcinilor de serviciu nu trebuie avute în vedere la calculul indemnizației de concediu de odihnă. ... 73. În concret, acordarea indemnizației de hrană nu implică compensarea unui efort suplimentar pe care trebuie să îl facă salariatul în activitatea desfășurată la angajator sau a unui risc pe care îl presupune munca, ci reprezintă o sumă, cu caracter alimentar, primită în considerarea perioadei de activitate efectivă pentru executarea sarcinilor la locul de muncă. ... 74. Acest drept salarial nu este aferent statutului personal sau profesional al salariatului, nefiind, de altfel, stabilit și acordat în considerarea condițiilor specifice ale locurilor de muncă și atribuțiilor corespunzătoare statutului profesional. ... ... 85. Analiza practicii judiciare relevă așadar că, în accepțiunea termenului „compensare“, acesta definește operațiunea de restabilire a echilibrului dintre părțile aflate într-un raport juridic, prin înlăturarea în integralitate a efectelor produse de un anumit eveniment/o anumită situație juridică ce a condus la perturbarea derulării normale a acestui raport juridic și la afectarea drepturilor uneia dintre părți. ... 86. În consecință, supunând metodei de interpretare literală norma de drept cu care a fost sesizată, Înalta Curte de Casație și Justiție concluzionează în sensul că soluția legală a compensării drepturilor de care polițistul a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării are drept scop restabilirea echilibrului în raporturile de serviciu, prin înlăturarea tuturor efectelor produse de punerea la dispoziție/suspendarea acestor raporturi de serviciu. ... 87. Or, un astfel de rezultat nu poate fi atins doar prin plata diferențelor de drepturi salariale și a altor drepturi bănești, calculate în considerarea cuantumului lunar cuvenit în perioada punerii la dispoziție/a suspendării, fără ca aceste diferențe să fie actualizate cu rata indicelui de inflație. Această operațiune, de actualizare cu rata indicelui de inflație, nu reprezintă altceva decât menținerea valorii reale a obligației monetare la data efectuării plății, în condițiile în care diferențele de sume rezultând din actualizare nu tind să despăgubească pe creditor pentru întârzierea în executarea obligației principale, ci au rolul de a păstra valoarea reală a acesteia și de a conserva echilibrul dintre drepturile și obligațiile părților. ... 88. Nu se poate aprecia așadar că, în lipsa unor mențiuni explicite în conținutul art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 ori al art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, referitoare la actualizarea diferențelor de drepturi cu indicele de inflație, o astfel de actualizare nu ar fi cuvenită, având în vedere că terminologia este comună ambelor acte normative, iar potrivit celor anterior expuse dreptul la compensare încorporează dreptul polițistului repus în funcție la plata valorii reale a sumelor cuvenite, de la data plății lor efective. ... 89. Pe cale de consecință, în scopul compensării drepturilor salariale și a celorlalte drepturi de care polițistul a fost privat pe perioada punerii la dispoziție, intenția legiuitorului, determinată prin raportare la terminologia utilizată la redactarea normelor supuse interpretării, a fost de a-l îndreptăți pe acesta inclusiv la actualizarea diferențelor salariale cu rata indicelui de inflație. ... ... b) plata dobânzii legale penalizatoare 90. În ceea ce privește includerea, în categoria compensărilor recunoscute de art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 și de art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, a dreptului la plata dobânzii legale penalizatoare, se va da relevanță deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, indicate în paragraful 50 al prezentei decizii, al căror raționament juridic este pe deplin aplicabil. ... 91. În acest sens se impune a fi observată în special Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, la rândul său, valorifică considerentele Deciziei nr. 2 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, în care a fost analizată posibilitatea acordării de dobânzi penalizatoare aferente unor drepturi salariale stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite, pentru perioade anterioare emiterii acestora. ... 92. Potrivit considerentelor deciziei ce analizează admisibilitatea completării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției („Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019“) cu normele de drept comun, reprezentate de dispozițiile art. 166 alin. (4) din Codul muncii, ale art. 1.531 și 1.535 din Codul civil și ale art. 1-3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011: „166. În condițiile în care datoria eșalonată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 este plătită după scadență, debitorul datorează, după această dată și până la plata efectivă, dobânzi penalizatoare, așa cum prevede art. 1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011. Doar în acest mod se poate realiza o deplină și legală reparare a prejudiciului suferit de salariat. Evaluarea prejudiciului constând în beneficiul nerealizat (lucrum cessans) decurge din lege, fiind opțiunea legiuitorului să stabilească valori diferite pentru perioada anterioară scadenței și, respectiv, pentru perioada ulterioară acesteia. (...)“ ... 93. Or, astfel cum s-a arătat anterior, în ipotezele reglementate de dispozițiile art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 și ale art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a recunoscut un drept al funcționarului public polițist la „compensarea“ tuturor drepturilor salariale și a celorlalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada punerii la dispoziție/ a suspendării, neachitate la scadență. ... 94. Fiind vorba așadar despre o măsură legală de compensare a acestor drepturi, ce implică restabilirea în integralitate a echilibrului perturbat de adoptarea măsurii punerii la dispoziție/a suspendării, urmează a se aplica același raționament juridic ce a stat la baza pronunțării Deciziei nr. 75 din 7 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind incidența dispozițiilor art. 166 alin. (4) din Codul muncii și a dispozițiilor art. 1-3 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011, prin recunoașterea inclusiv a dreptului funcționarului public - polițist la acordarea beneficiului nerealizat (lucrum cessans), reprezentat de dobânda legală penalizatoare, calculată începând cu ziua următoare scadenței fiecărui salariu lunar din perioada punerii la dispoziție și până la data plății efective a diferențelor de drepturi. Doar în această modalitate se poate aprecia că are loc o „compensare“ a drepturilor pierdute, prejudiciul cauzat funcționarului de aplicarea măsurii punerii la dispoziție/a suspendării raportului de serviciu, fără ca aceasta să fie urmată de o hotărâre de condamnare, neputând fi integral reparat doar prin plata diferențelor de drepturi salariale. ... 95. În același sens urmează a fi observate inclusiv considerentele Deciziei nr. 95 din 25 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 96. Deși prin această decizie sesizarea în legătură cu posibilitatea acordării dobânzilor legale penalizatoare, calculate asupra unor drepturi salariale recunoscute printr-un act normativ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017-31 august 2021) pentru o perioadă anterioară emiterii acestuia, a fost respinsă ca inadmisibilă, soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost justificată de existența unor repere jurisprudențiale obligatorii, care se desprind din Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, și Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și care trebuie aplicate de instanța de trimitere „chiar dacă nu sunt avute în vedere acte care să aibă valoare de titluri executorii ori acte ale ordonatorilor de credite“ (paragrafele 66 și 74). ... 97. În legătură cu aspectele sesizate de instanța de trimitere, referitoare la posibilitatea înlăturării dreptului la plata dobânzilor legale penalizatoare prin achitarea într-o singură tranșă a debitului principal, iar nu în mod eșalonat, în baza unui titlu executoriu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2021, se constată că dobânda legală penalizatoare ce face obiectul sesizării privește perioada anterioară plății diferențelor de drepturi, fiind datorată începând cu data scadenței fiecărui drept salarial și până la plata acestor diferențe, iar nu perioada ulterioară stabilirii debitului principal. Or, din această perspectivă, nu prezintă nicio relevanță faptul că debitul reprezentând diferența dintre drepturile încasate pe perioada punerii la dispoziție/a suspendării și cele care s-ar fi cuvenit în lipsa acestor măsuri a fost achitat într-o singură tranșă, o astfel de modalitate de executare a obligațiilor de plată neputând produce efecte pentru trecut, asupra momentului de la care diferențele de drepturi ar fi fost cuvenite. ... ... c) valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior 98. În ceea ce privește plata retroactivă a valorii corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, reglementată de dispozițiile art. 34^1 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, instanța de trimitere solicită să se determine dacă aceasta este inclusă în măsurile reglementate de dispozițiile art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 și ale art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă polițistul nu beneficia de acest spor la data punerii la dispoziție/a suspendării raporturilor de serviciu. ... 99. Potrivit art. 34^1 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost completată prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2020 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene și alte modificări fiscal-bugetare, legiuitorul a recunoscut dreptul salarial tuturor agenților de poliție care își desfășoară activitatea în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, atât pentru trecut, pe o perioadă de 3 ani calculată până la 30 ianuarie 2020, cât și pentru viitor, „corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea și în conformitate cu prevederile legale în vigoare“, măsura fiind dispusă în aplicarea principiului nediscriminării și în considerarea situației agenților de poliție care beneficiau deja de această valoare, în baza legislației anterioare. ... 100. Or, drept efect al aplicării prevederilor art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, agentul de poliție este îndreptățit a fi repus în drepturile bănești avute la data punerii la dispoziție/a suspendării raporturilor de serviciu, precum și la compensarea drepturilor salariale de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție/a suspendării, actualizate potrivit majorărilor sau indexărilor salariale. ... 101. Așadar, deși valoarea corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, nu face parte din categoria drepturilor salariale avute la data punerii la dispoziție, includerea în salariul de funcție fiind recunoscută, potrivit art. 34^1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, doar de la data de 30 ianuarie 2017, aceasta intră în categoria drepturilor salariale de care polițistul a fost privat pe perioada punerii la dispoziție/a suspendării raporturilor de serviciu, în măsura în care condițiile legale de acordare sunt îndeplinite. ... 102. Astfel, singura condiție prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 pentru includerea în salariul de funcție a valorii corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, cu diplomă de licență, este reprezentată de desfășurarea activității în domenii corespunzătoare studiilor absolvite, potrivit atribuțiilor stabilite prin fișa postului. ... 103. Pe cale de consecință, în măsura în care din fișa de post rezultă că la data punerii la dispoziție/a suspendării raporturilor de serviciu condiția era îndeplinită, dreptul la plata retroactivă a valorii corespunzătoare sporului pentru absolvirea instituțiilor de învățământ superior, reglementat de dispozițiile art. 34^1 alin. (1) lit. b) și alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, face parte din măsurile de compensare reglementate de dispozițiile art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 104. O astfel de concluzie este întemeiată pe prezumția rezultând din chiar conținutul normelor supuse interpretării, potrivit căreia, dacă nu ar fi fost modificate/suspendate raporturile de serviciu, pe toată durata acestor măsuri în privința funcționarului public cu statut special ar fi fost menținute condițiile de încadrare de la momentul punerii la dispoziție/ al suspendării raporturilor de serviciu, inclusiv cele privind domeniul de desfășurare a activității, aceasta fiind rațiunea instituirii măsurii de repunere în funcția avută și în toate celelalte drepturi. ... ... d) compensarea în bani a concediului de odihnă suplimentar neefectuat 105. Referitor la dreptul funcționarului public repus în funcție la compensarea în bani a concediului de odihnă suplimentar neefectuat ca urmare a punerii la dispoziție/a suspendării raporturilor de serviciu, se impun a fi observate prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.578/2002, care reglementează condițiile în care polițistul are dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, bilete de odihnă, tratament și recuperare, precum și cele ale Legii nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariații care lucrează în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase și este supusă unor condiții suplimentare („Legea nr. 31/1991“). ... 106. Potrivit celor două acte normative, dar și în considerarea dezlegărilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, date prin Decizia nr. 79 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 18 ianuarie 2024, concediul de odihnă suplimentar reprezintă un „beneficiu în scopul refacerii capacității de muncă“ potențial afectate în urma desfășurării efective a activității în locurile de muncă determinate potrivit prevederilor art. 3 alin. (3) din Legea nr. 31/1991 (paragraful 109). ... 107. Din modul de redactare a dispozițiilor art. 13 alin. (1) și ale art. 14 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002 se constată că dreptul la concediul de odihnă suplimentar nu reprezintă un drept perfect, ci un drept condițional, nașterea acestuia fiind condiționată, în primul rând, de determinarea la nivelul instituției publice a existenței condițiilor deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase, inclusiv pentru locul de muncă în care polițistul își desfășoară activitatea, precum și de includerea polițistului în categoria persoanelor ce pot beneficia de acordarea concediului de odihnă suplimentar, ca urmare a desfășurării activității de către acesta în condiții deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase. ... 108. Mai apoi, o altă condiție ce grevează dreptul la concediul de odihnă suplimentar este cea prevăzută în art. 14 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002, constând în desfășurarea activității în mod efectiv și pentru o durată minimă a timpului de lucru, în condiții deosebite, vătămătoare, grele sau periculoase ori în locurile de muncă în care se regăsesc aceste condiții, aspect în raport cu care se va determina inclusiv durata concediului cuvenit, pe o perioadă care poate fi cuprinsă, potrivit legii, între 3 și 14 zile calendaristice. ... 109. Din interpretarea sistematică a tuturor acestor dispoziții rezultă așadar că, fiind vorba despre un drept condițional, toate aceste condiții trebuie îndeplinite cumulativ, în caz contrar neputând lua naștere în patrimoniul funcționarului public dreptul la acordarea concediului de odihnă suplimentar. ... 110. Or, chiar dacă, potrivit art. 27^29 din Legea nr. 360/2002, funcționarul public polițist este repus în situația anterioară ca urmare a încetării procesului penal, prezumându-se menținerea pe toată durata punerii la dispoziție sau a suspendării a condițiilor de încadrare în muncă și a tuturor atribuțiilor din fișa postului, necesare pentru acordarea concediului de odihnă suplimentar (dar nu și suficiente), un astfel de efect nu poate fi recunoscut în privința îndeplinirii ultimei condiții, a desfășurării efective a activității în condiții de muncă vătămătoare, grele sau periculoase, care să fi fost de natură a-i afecta capacitatea de muncă. ... 111. Pe cale de consecință, fiind în discuție un drept condițional în legătură cu care nu poate fi îndeplinită retroactiv una dintre condițiile esențiale pentru nașterea lui în patrimoniul funcționarului public polițist pus la dispoziție/suspendat, concluzia va fi în sensul că, în interpretarea dispozițiilor art. 27^29 din Legea nr. 360/2002 și a dispozițiilor art. 13, art. 16 și art. 4 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.578/2002, compensarea în bani a concediului de odihnă suplimentar, neefectuat pe perioada punerii la dispoziție/a suspendării raporturilor de serviciu, nu face parte dintre măsurile de compensare, nefiind vorba despre un drept de care polițistul a fost privat în această perioadă, câtă vreme nașterea lui este condiționată de prestarea efectivă a activității în condiții de muncă vătămătoare, grele sau periculoase sau în locurile de muncă în care există astfel de condiții. ... 112. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, ... ... ... ... ...