Decizia CCR nr. 471/2016Paragraful 22

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, într-adevăr, legiuitorul nu a enumerat printre cazurile în care judecătorul de cameră preliminară poate restitui cauza la parchet, prevăzute la art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, şi situaţia constatării lipsei competenţei materiale a organului de urmărire penală. Aceeaşi lipsă a competenţei materiale a organului de urmărire penală nu este reglementată nici, drept cauză de nulitate absolută, la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, care prevede, la lit. b) , doar încălcarea dispoziţiilor legale privind competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti ca determinând întotdeauna aplicarea nulităţii. Aşa fiind, lipsa competenţei materiale a organului de urmărire penală poate fi invocată, potrivit art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, de către persoana interesată, care trebuie să probeze faptul că încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează această materie i-a produs o vătămare, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desfiinţarea actului.