Decizia ÎCCJ nr. 100/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 60. Temeiul prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. Domeniul de reglementare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este conturat prin dispozițiile art. 1, aplicându-se în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze. ... 61. Prin această materie s-a instituit o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sens în care prin art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se prevăd următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 62. Rezultă că aceste prevederi se aplică cu prioritate în raport cu dispozițiile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa însă, în mod corespunzător, cu prevederile dreptului comun, respectiv cele ale Codului de procedură civilă, astfel cum se și statuează expres prin art. 4, conform căruia „Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, (...) precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“. ... 63. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții de admisibilitate a sesizării: a) existența unei cauze în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac; ... b) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze, astfel cum au fost evocate în precedent; ... c) existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; ... d) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 64. Verificând condițiile de admisibilitate în ceea ce privește sesizarea Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „dacă, începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții și dacă suma compensatorie se raportează la venitul salarial net sau la venitul net“ și sesizarea Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ: „dacă art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și în ceea ce privește familia ocupațională «Justiție» și, în caz afirmativ, dacă se acordă o sumă compensatorie și în situația în care diferența dintre veniturile nete salariale rezultă din plafonarea drepturilor salariale obținute prin hotărâri judecătorești sau din limitarea sporurilor conform legii și indiferent de data calculării veniturilor salariale diferite“, înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.070/1/2024, respectiv nr. 2.312/1/2024, se constată următoarele. ... 65. Prima condiție este îndeplinită, întrucât cauzele se află pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și, respectiv, pe rolul Tribunalului Neamț - Secția I civilă și de contencios administrativ, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2023 pentru modificarea și completarea Legii nr. 367/2022 privind dialogul social și a Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. ... 66. Cauzele sunt incluse în domeniul de aplicabilitate al Legii-cadru nr. 153/2017, astfel încât aparțin obiectului de reglementare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin raportare la teza privind „stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice“. ... 67. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiționare, respectiv să existe o chestiune de drept veritabilă și reală, iar pe de altă parte să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate și soluționarea cauzei de fond. ... 68. Relativ la condiția caracterului veritabil și serios al problemei de drept, aceasta presupune existența unei norme susceptibile de interpretări diferite, sens în care se impune declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 69. În cauză, instanțele de trimitere au identificat ca probleme de drept: Dacă art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căruia, «începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din aceeași lege, dacă suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia», se aplică și în ceea ce privește familia ocupațională «Justiție». În caz afirmativ, dacă se acordă o sumă compensatorie și în situația în care diferența dintre veniturile nete salariale rezultă din plafonarea drepturilor salariale obținute prin hotărâri judecătorești sau din limitarea sporurilor conform legii și indiferent de data calculării veniturilor salariale diferite. ... 70. În mod evident, chestiunile sesizate au legătură cu soluționarea cauzelor, întrucât vizează însuși obiectul concret al pretențiilor deduse judecății în cele două cauze de către angajații care solicită acordarea unor sume compensatorii cu caracter tranzitoriu în temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 71. Motivarea încheierilor pronunțate de către instanțele de trimitere este rezumată la evocarea minimală a condițiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, considerându-se ca fiind obligatorie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, fie pe calea mecanismului dezlegării chestiunii de drept, necircumscrisă condiției „dificultății chestiunii de drept“, doar încheierea Tribunalului Neamț expunând succint și punctul de vedere al instanței asupra problemei sesizate. ... 72. Admisibilitatea învestirii instanței supreme cu pronunțarea unei hotărâri prealabile în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie raportată la condiția existenței unei chestiuni reale, veritabile de drept, care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanței supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acțiunii deduse judecății instanței de trimitere, întrucât, într-o interpretare contrară, rolul instanțelor de trimitere s-ar rezuma la o simplă activitate de trimitere și apoi de preluare în hotărârile pronunțate a dezlegărilor date în mecanismul hotărârii prealabile. ... 73. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acțiunii, având un caracter autonom, iar condițiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenței sale sunt cele conturate în jurisprudența dezvoltată în aplicarea dispozițiilor art. 519-520 din Codul de procedură civilă. ... 74. Expunerea de motive din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care evocă nevoia clarificării - încă dintr-o fază incipientă (cea a judecării cauzelor în fond) -, dar și norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al aceluiași act, potrivit căreia dispozițiile acesteia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, îndreptățesc concluzia că interpretarea literală și izolată a dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiția existenței unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunța instanța supremă, nu este conformă literei și spiritului actului normativ. ... 75. Pentru identitate de rațiune cu argumentația dezvoltată în mod constant în jurisprudența instanței supreme referitoare la mecanismul prevăzut de dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă în ceea ce privește caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse interpretării, se consideră că și în cazul mecanismului instituit în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 se impune ca problema de drept supusă dezlegării să fie din categoria celor care ridică serioase dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare sau contradictorii sau a celor care prezintă o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor deduse judecății. ... 76. În raport cu cele expuse anterior, se constată că sesizările formulate nu întrunesc condiția de admisibilitate subsumată cerinței ca aceasta să privească o „chestiune de drept“ care să fie reală, a cărei dificultate să decurgă din complexitatea, neclaritatea sau dualitatea unui text de lege, nu arată circumstanțele sau dificultățile întâmpinate sau considerentele care ar putea fundamenta o interpretare divergentă a normelor legale menționate sau care ar oferi potențialul de dificultate impus de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prin raportare la dispozițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă. ... 77. În esență, cele două sesizări ale instanțelor de trimitere relevă situația personalului plătit din fonduri publice care solicită acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu cuvenite începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. ... 78. Suplimentar, sesizarea Tribunalului Neamț se referă și la sfera de aplicabilitate a dispozițiilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează acordarea acestor sume compensatorii în sensul de a se stabili dacă aceste prevederi legale vizează și familia ocupațională „Justiție“. ... 79. Ipoteza legală a art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit căreia „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia“, întrunește condiția de a constitui o normă clară, nesusceptibilă de interpretări diferite, de natură să nu permită calificarea întrebărilor instanțelor de trimitere ca fiind unele privitoare la o „chestiune de drept“ reală, aptă să declanșeze mecanismul de intervenție a instanței supreme în asigurarea unei jurisprudențe uniforme, fiind descrise cu suficientă claritate atât ipoteza de aplicare a normei ce prevede dreptul disputat, cât și excepțiile de la aceasta. ... 80. În situația ambelor sesizări, nu se identifică o problemă de interpretare a normelor de drept, fiind suficientă aplicarea acestora în sensul clar și evident al dispozițiilor legale care transpare din simpla lor edictare. ... 81. Analiza noțiunii de venituri salariale nete acordate conform Legii-cadru nr. 153/2017 celor două categorii de personal plătit din fonduri publice vizate de sesizări, a cuantumului acestora în raport cu intervalele temporale prevăzute de dispozițiile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 și a condițiilor de desfășurare a activității permite instanțelor de trimitere soluționarea justă a cauzelor. ... 82. În ceea ce privește aspectul regăsit în încheierea de sesizare pronunțată de Tribunalul Neamț referitor la includerea în sfera de aplicabilitate a prevederilor art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a familiei operaționale „Justiție“, se apreciază, de asemenea, ca făcând referire la o normă clară, neechivocă în considerarea faptului că ansamblul dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 vizează salarizarea întregului personal plătit din fonduri publice. ... 83. Împrejurarea că art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 în a cărei expunere de motive sunt indicate generic solicitări ale autorităților și instituțiilor publice, organizații sindicale și, cu titlu exemplificativ, anumite categorii de bugetari nu poate conduce la concluzia că dispozițiile acestui text din actul normativ primar se aplică doar unei categorii a personalului plătit din fonduri publice. ... 84. În ceea ce privește dezvoltarea unei jurisprudențe unitare, analiza chestiunii de drept se va face prin raportare la jurisprudența atașată primului dosar, ținând cont de similitudinea de obiect a cauzelor conexate. ... 85. Hotărârile judecătorești comunicate de către tribunale și curțile de apel au tranșat în mod unanim chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, în sensul că prevederile art. 38 alin. (6^1) din Legea-cadru nr. 153/2017 fac referire expresă la termenul de venituri salariale nete, care trebuie să fie mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018 pentru ca un salariat să beneficieze de plata sumelor compensatorii, și nicidecum la termenul de salarii nete sau venituri salariale nete și, numai dacă la nivelul lunii februarie 2018 reclamanții aveau un venit salarial net ce a scăzut începând cu luna mai 2018, se acordă o sumă compensatorie care să acopere pierderea survenită. ... 86. În consecință, nu se identifică existența unor divergențe de practică judiciară care să conducă la concluzia că se impune examinarea sesizărilor de către instanța supremă pe calea mecanismului prevăzut de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 raportate la art. 519-520 din Codul de procedură civilă. ... 87. În considerarea argumentelor expuse, constatând că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate vizând existența unor veritabile probleme de drept, susceptibile să dea naștere unor interpretări diferite, de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzelor în curs de judecată, având un grad de dificultate care să justifice pronunțarea unei hotărâri prealabile în condițiile art. 519-520 din Codul de procedură civilă și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție să dea o rezolvare de principiu chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, în temeiul art. 521 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea ca inadmisibile a sesizărilor. ... ...