Decizia CCR nr. 359/2016Paragraful 29

24. Cu privire la pretinsa stare de inegalitate creată, prin dispoziţiile legale criticate, între candidaţii independenţi la o funcţie publică electivă şi candidaţii propuşi de formaţiuni politice la aceleaşi funcţii, Curtea, examinând constituţionalitatea dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 - referitoare la obligaţiile ce revin candidatului independent la funcţia de primar - a respins aceste critici, prin Decizia nr. 246***) din 4 mai 2016 (nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la momentul pronunţării prezentei decizii), şi a constatat că, drept urmare a modificării Legii nr. 14/2003 şi a eliminării condiţiei de reprezentativitate la alcătuirea unui partid politic, nu mai subzistă prezumţia enunţată de autorul excepţiei, referitoare la "logistica tehnică şi umană" pe care ar presupune-o, de principiu, un partid politic. Deopotrivă partidele politice şi candidaţii independenţi trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie în privinţa prezentării listei de susţinători la depunerea candidaturilor pentru funcţiile elective. Diferenţele de susţinere în sine, concretizate, în cazul unora dintre partidele politice, în existenţa logisticii menţionate de autorul excepţiei, ţin deja de natura/substanţa competiţiei politice, reflectând implicit libertatea de voinţă a electoratului, esenţială într-un stat democratic (paragraful 48).