Decizia CCR nr. 286/2016Paragraful 81

78. Guvernul a transmis, cu adresele nr. 5/2.873/2016, nr. 5/2.874/2016, nr. 5/2.875/2016, nr. 5/2.878/2016, nr. 5/2.878/2016, nr. 5/2.880/2016, nr. 5/2.893/2016, nr. 5/2.894/2016, nr. 5/2.895/2016, nr. 5/2.896/2016, înregistrate la Curtea Constituţională cu nr. 4.030 din 11 mai 2016, nr. 4.031 din 11 mai 2016, nr. 4.039 din 11 mai 2016, nr. 4.029 din 11 mai 2016, nr. 4.043 din 11 mai 2016, nr. 4.040 din 11 mai 2016, nr. 4.037 din 11 mai 2016, nr. 4.046 din 11 mai 2016, nr. 4.047 din 11 mai 2016, şi nr. 4.032 din 11 mai 2016, punctul său de vedere în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Apreciază că prin instituirea unui anumit prag de susţinători nu se încalcă principiul constituţional al egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice şi dreptul de a fi ales, având în vedere anvergura acţiunilor pe care un partid politic este capabil să le desfăşoare, în condiţiile în care, potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 14/2003, prin activitatea lor partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale. Ca urmare, este firesc ca legiuitorul să condiţioneze participarea la alegeri, pentru fiecare candidat la funcţia de primar sau listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, de prezentarea unei liste de susţinători reprezentând cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, ca o garanţie a reprezentativităţii sale. În consecinţă, consideră că textul de lege criticat nu este neconstituţional în raport cu dispoziţiile art. 16, 37 şi 53 din Constituţie. Cât priveşte analogia cu Decizia nr. 75/2015, realizată de unii dintre autorii excepţiei de neconstituţionalitate, arată că prin dispoziţiile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, legiuitorul nu impune o condiţie de reprezentativitate ridicată, similar textului art. 19 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, care a format obiectul respectivei decizii. Ca urmare, acesta nu afectează substanţa dreptului de asociere şi nici a dreptului de a fi ales. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 26 din Constituţie, consideră că semnătura pe lista de susţinere are o dublă semnificaţie: confirmarea voinţei unei persoane de a susţine un candidat la funcţia de primar sau o listă de candidaţi pentru consiliul local şi pentru consiliul judeţean, pe de o parte, şi acceptarea înscrierii pe listă a datelor sale personale, pe de altă parte. Obligaţia de întocmire a acestor liste cu semnături incumbă respectivului partid politic, care trebuie să se asigure, prin propriile mijloace, de buna credinţă a persoanei/persoanelor desemnate să întocmească listele şi de respectarea, în consecinţă, a păstrării confidenţialităţii asupra conţinutului datelor colectate. Prin urmare, modalitatea în care persoana desemnată în acest scop înţelege să îşi îndeplinească sarcina primită din partea partidului politic nu poate reprezenta o problemă de neconstituţionalitate, în sine, a dispoziţiilor art. 49 din Legea nr. 115/2015.