Decizia CCR nr. 226/2016Paragraful 17

14. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale. Prin faptul că legiuitorul a impus noi termene pentru soluţionarea notificărilor, iar, ulterior, pentru sesizarea instanţei de judecată în situaţia în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute de art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013, nu se aduce atingere liberului acces la justiţie şi nu se poate pune la îndoială faptul că procesul desfăşurat în faţa instanţei de judecată nu ar fi echitabil. Textul de lege criticat conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei pentru ca aceasta să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate şi să soluţioneze notificarea lăsată în nelucrare de către entitatea învestită de lege. Acest drept poate fi exercitat într-un interval de 6 luni, care începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute de art. 33, termene pe care Legea nr. 165/2013 le acordă entităţilor învestite pentru soluţionarea notificărilor. Arată că regula constituţională a liberului acces la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări, iar, în prezenta cauză, condiţionarea o reprezintă necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 din Legea nr. 165/2013. Face precizarea că, în sensul celor menţionate, s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 115 din 10 martie 2015.