Decizia CCR nr. 125/2016Paragraful 14

11. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii prin care Curtea Constituţională a fost sesizată, dispoziţiile art. 43 alin. (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996. Analizând notele scrise ale autorului excepţiei, Curtea constată că acesta formulează critici de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 43 alin. (3) prima frază din Legea concurenţei nr. 21/1996, solicitând să se constate neconstituţionalitatea acestora "în măsura în care prin aceste prevederi legale se interzice accesul întreprinderii reclamante la înscrisuri care au fost depuse la dosarul instanţei de judecată de către Consiliul Concurenţei pentru ca acestea să fie examinate exclusiv de către completul de judecată, în cadrul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ introduse împotriva deciziei Consiliului Concurenţei de sancţionare a întreprinderii reclamante". Curtea constată, de asemenea, că între data dezbaterilor din şedinţa publică, respectiv 23 februarie 2016, şi data pronunţării asupra excepţiei de neconstituţionalitate, respectiv 3 martie 2016, Legea concurenţei nr. 21/1996 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, dându-se textelor o nouă numerotare, textul de lege supus controlului de constituţionalitate regăsindu-se la art. 45 alin. (3) fraza întâi din Legea nr. 21/1996. În aceste condiţii, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (3) fraza întâi din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, "în măsura în care prin aceste prevederi legale se interzice accesul întreprinderii reclamante la înscrisuri care au fost depuse la dosarul instanţei de judecată de către Consiliul Concurenţei pentru ca acestea să fie examinate exclusiv de către completul de judecată, în cadrul soluţionării unei acţiuni în contencios administrativ introduse împotriva deciziei Consiliului Concurenţei de sancţionare a întreprinderii reclamante". Textul de lege criticat are următorul conţinut: "Dreptul de acces la dosar nu se extinde asupra secretelor de afaceri, altor informaţii confidenţiale şi nici asupra documentelor interne ale Consiliului Concurenţei, ale Comisiei Europene sau ale autorităţilor de concurenţă ale statelor membre ale Uniunii Europene."