Decizia CCR nr. 56/2016Paragraful 9

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) , art. 47 alin. (1) şi art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, arată că există o discrepanţă enormă între expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 şi previziunile Guvernului cu privire la impactul bugetar al acestei legi. Prin adoptarea Legii nr. 119/2010, Guvernul a mărit, contrar propriilor deziderate şi angajamentelor asumate cu organismele financiare internaţionale, deficitul sistemului de pensii. Astfel, dispoziţiile de lege criticate contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă care impun existenţa unei congruenţe între motivele şi scopul unui act normativ, pe de o parte, şi efectele juridice ale acestuia, pe de altă parte. Cu privire la art. 47 alin. (1) din Constituţie, susţine că recalcularea pensiilor nu a fost o măsură de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent, ci a reprezentat "o măsură profund pernicioasă pentru bugetul de stat, întrucât a accentuat într-un mod nerezonabil într-o societate democratică dezechilibrul preexistent în sistemul de pensii publice între venituri şi cheltuieli cu consecinţe implicite majore pe termen scurt, mediu şi lung asupra nivelului de trai a cărei finanţare de bază se asigură în principal din bugetul de stat". În ceea ce priveşte încălcarea prevederilor art. 20 din Constituţie, susţine că, pentru aceleaşi motive arătate mai sus, se încalcă prevederile art. G pct. 2 din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite şi, în subsidiar, art. 12 pct. 2 din partea a doua din aceeaşi cartă, raportat la art. 65 pct. 1 şi 2 din partea a IX-a din Codul european de securitate socială al Consiliului Europei, întrucât, în majoritatea cazurilor, în urma recalculării pensiilor personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant şi nenavigant, funcţionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputaţilor, personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi personalului Curţii de Conturi, acestea nu sunt cel puţin egale cu 40% din totalul câştigului anterior al beneficiarului pensiei. În final, susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât afectarea dreptului la pensie reprezintă o atingere adusă dreptului de proprietate.