Decizia CCR nr. 30/2016Paragraful 26

22. Analizând noile dispoziţii, Curtea reţine că în ambele ipoteze prevăzute de norma criticată legiuitorul reglementează trimiterea legii spre promulgare Preşedintelui, fapt ce este de natură să creeze confuzie cu privire la posibilitatea Camerei Deputaţilor de a respinge legea reexaminată, dacă prin cererea formulată de Preşedinte se solicită acest lucru, situaţie în care nu se mai impune trimiterea legii spre promulgare. Prevederea expresă a celor două soluţii - modificarea/completarea legii, respectiv menţinerea legii în forma adoptată iniţial, urmate inerent de trimiterea spre promulgare a legii reexaminate, coroborată cu interpretarea istorică/teleologică a dispoziţiilor art. 137 din regulament, poate conduce la concluzia că legiuitorul a intenţionat eliminarea posibilităţii Camerei Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, de a reveni asupra unei legi adoptate, prin acordarea unui vot de respingere a ei, la solicitarea Preşedintelui României.