Decizia CCR nr. 893/2015Paragraful 29

25. Or, faţă de cele anterior arătate, Curtea constată că cele două proceduri - acordul de recunoaştere a vinovăţiei, reglementat expres de legiuitor în faza de urmărire penală, respectiv procedura recunoaşterii învinuirii reglementată în faza de judecată - sunt diferite atât prin conţinut, condiţii de aplicare, cât şi prin efecte. De asemenea, în cauză, motivul obiectiv şi rezonabil care justifică opţiunea legiuitorului de a nu reglementa o cauză specială de reducere a pedepsei similară celei prevăzute în art. 396 alin. (10) din Codul de procedură penală şi în procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei constă în faptul că, prin acordarea, în cadrul acestei proceduri, atât a posibilităţii de a negocia pedeapsa, cât şi a beneficiului scăderii limitelor de pedeapsă, s-ar da o dublă valenţă juridică unei singure situaţii de fapt, respectiv atitudinii sincere de recunoaştere a faptei şi vinovăţiei. Or, în această etapă a procesului penal - urmărirea penală - ca urmare a încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei, inculpatul poate beneficia doar de reducerea prezenţei sale în faţa organelor judiciare şi de reducerea duratei procesului penal, pedeapsa cei va fi aplicabilă fiind previzibilă ca efect al parcurgerii procedurii speciale reglementate de art. 480 şi următoarele din Codul de procedură penală.