Decizia ÎCCJ nr. 45/2024 (HP)Punctul VII

VII. Opinia specialiștilor 129. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 130. VII.1. Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca - Facultatea de Drept, în punctul de vedere transmis la dosar, a susținut că, în cazul infracțiunii de deturnare a licitațiilor publice prevăzute de art. 246 din Codul penal, elementul material constând în modalitatea normativă a „îndepărtării“ nu se realizează și atunci când, prin corupere, se retrage de la o licitație publică chiar autorul faptei, respectiv subiectul activ al infracțiunii. ... 131. În susținerea punctului de vedere s-a arătat că norma stabilește că autor al faptei poate fi doar cel care corupe o altă persoană (cel care oferă/promite/remite bani, valori sau alte foloase), dar și că persoana îndepărtată nu poate să aibă ea însăși inițiativa propriei sale coruperi. ... 132. Astfel, făcând o paralelă cu infracțiunea de influențare a declarațiilor, prevăzută de art. 272 din Codul penal, text în care este incriminată o conduită similară („determinarea prin corupere a unei persoane de a adopta un anumit comportament procesual“), s-a opinat că se poate discuta despre o faptă tipică în situația în care inițiativa „coruperii“ ar aparține celui care „promite“ o anumită conduită procesuală în cazul primirii unei sume de bani sau a altor foloase. În cazul acestei din urmă infracțiuni, inclusiv denumirea marginală a normei sugerează care sunt „rolurile“ pe care fiecare parte a „convenției“ trebuie să le aibă, respectiv faptul că inițiativa actului de corupere trebuie să aparțină celui interesat de acea conduită procesuală. Într-o atare situație vom putea reveni la infracțiunea de șantaj, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale acestei din urmă infracțiuni. ... 133. O interpretare teleologică a normei prevăzute de art. 246 din Codul penal nu poate conduce spre o concluzie diferită în condițiile în care norma de incriminare este clară cu privire la rolurile pe care trebuie să le aibă fiecare dintre părți, cronologia și structura faptei (din perspectiva inițiativei coruperii). Așadar, apare ca fiind evident faptul că integrarea altor conduite (autoexcluderea sau autoîndepărtarea persoanei care are inițiativa coruperii sale) în cadrul acestei modalități normative nu ar constitui rezultatul unui demers interpretativ, ci al unei extinderi a normei, fapt contrar principiului legalității și voinței legiuitorului. ... 134. Raportat la rațiunea încriminării, respectiv asigurarea în mod corect a prețului de adjudecare (urmând regula economică a formării prețului în funcție de cerere și ofertă), care să reflecte valoarea de piață a bunurilor sau serviciilor obiect al licitației, în punctul de vedere formulat s-a susținut că ipoteza avută în vedere de instanța de trimitere va putea fi inclusă în a doua modalitate normativă, respectiv înțelegerea dintre participanți pentru a denatura prețul de adjudecare. ... 135. Încadrarea în această modalitate de comitere va putea fi acceptată doar în situația în care ambele părți au participat la înțelegere în mod voluntar, fără a exista vreun element de constrângere a corupătorului. În cazul unui astfel de consens, convenția privind primirea unei sume de bani pentru retragerea de la licitație va avea drept consecință oprirea licitării pentru bun din partea persoanei corupte, devenind astfel o înțelegere între participanți ce va avea ca efect denaturarea prețului. Pe de altă parte, dacă solicitarea sumei de bani se va face într-o manieră coercitivă, ce poate fi echivalată unei acțiuni de constrângere, se va putea discuta despre o conduită de șantaj comisă de către participantul care solicită suma de bani sau alte foloase pentru a se retrage de la licitație. ... ...