Decizia CCR nr. 748/2015Paragraful 47

Stabilirea de către Curtea Constituţională cu efect ex post, respectiv pentru perioada 30 iulie 1921 până la intrarea în vigoare a Decretului-lege nr. 115/1938 - decret-lege care a intrat în vigoare la momente diferite în teritoriile ce au intrat sub jurisdicţia Regatului României începând cu 1921 -, că înscrierea în cartea funduară nu producea efecte constitutive de drepturi, ci de opozabilitate atunci când dreptul de proprietate al statului a fost dobândit prin expropriere este cel puţin discutabilă. În sens contrar constatării Curţii Constituţionale observăm că toată jurisprudenţa şi doctrina de la acea vreme considera că înscrierea în cartea funciară producea efecte constitutive de drepturi. "Cf. [Cartea funciară - sn] trebuie să arate totdeauna toate raporturile de fapt şi de drept ale imobilelor; să evidenţieze câştigarea, schimbarea şi stingerea tuturor drepturilor referitoare la imobile, căci altfel ceia ce nu se poate vedea în Cf. nu este oposabil terţilor de bună credinţă, nu este valabil faţă de aceştia şi se consideră neexistent din punct de vedere juridic. [...] Drepturile acestea se câştigă numai prin inscripţia efectuată în Cf. şi tot astfel numai prin radierea din aceste cărţi se pierd şi vor fi stinse. Tot asemenea şi sarcinile. Au deci nu numai putere probatorie, ci chiar constitutivă de drepturi" (I. Papp şi P. Balaşiu - Cartea Funduară, vol. I, Cluj, 1922). "Dreptul de proprietate, servitute sau ipotecă se naşte numai prin înscrierea în Cf. [...] Deci, încheind contractul de vindere-cumpărare asupra unui imobil, cumpărătorul nu dobândeşte drept de proprietate, nici chiar dacă plăteşte preţul de cumpărare şi ia imobilul în posesiunea sa. [...] Cu alte cuvinte, înscrierea dreptului în cf. are efect constitutiv, în vreme ce înscrierea datelor referitoare la imobilul (întinderea, cultura, situaţia) are numai efect declarativ [...] Din cele spuse rezultă noţiunea cărţii funduare: un registru public destinat la evidenţierea datelor referitoare la imobil şi la anumite inscripţiuni, prin care drepturile reale asupra imobilului iau naştere sau încetează" (Şt. Laday - Cărţi funduare, 1927, Cluj, p. 13-15). De asemenea, în jurisprudenţa ante 1921 s-a arătat că dreptul de proprietate al imobilului cumpărat se dobândeşte numai prin intabulare [Kuria (instanţa suprimă maghiară) - Hotărârea nr. 4.571/1916, apud Şt. Laday - Codul civil austriac în vigoare în Ardeal 1924-1926, vol. I, Cluj, p. 721].