Decizia ÎCCJ nr. 40/2024 (HP)Punctul VII

VII. Practica judiciară a instanțelor naționale în materie 51. Din răspunsurile transmise de instanțele naționale la solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție au rezultat aspectele ce se vor arăta în continuare cu privire la chestiunea de drept sesizată. ... 52. Într-o opinie se apreciază că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a) , b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme de lege cu aplicabilitate generală. ... 53. În susținerea acestei opinii s-a argumentat referitor la situația din speța de față că, în analiza temeiniciei drepturilor solicitate, cauza diferențelor salariale nu mai prezintă relevanță, iar Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 31 din 17 mai 2021 nu înlătură dreptul de aliniere a salarizării la nivel maxim. De asemenea, s-a subliniat că obiectul cererilor de învestire a instanțelor este acela de egalizare a drepturilor salariale cuvenite reclamanților în raport cu alți angajați cărora le-au fost recunoscute anumite drepturi salariale prin hotărâri judecătorești definitive, urmărindu-se eliminarea inechităților și discriminării. ... 54. S-a subliniat că sistemul de salarizare are la bază, printre altele, principiul nediscriminării, potrivit căruia se impun eliminarea oricărei forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție [art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017], și principiul egalității, care presupune asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală [art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017]. ... 55. S-a reținut că această soluție se impune și pentru că prevederile art. 39 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu disting, impunând egalizarea salarială, independent de motivul pentru care există respectivele diferențe salariale prin raportare la funcțiile similare analizate, deci inclusiv în situația în care diferențele salariale ar fi determinate de aplicarea pentru unii dintre funcționarii publici a unei hotărâri judecătorești obținute de aceștia. ... 56. Pe de altă parte, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept, în măsura în care respectiva interpretare a fost ulterior invalidată, nu produce efecte asupra hotărârilor judecătorești anterioare care au îmbrățișat interpretarea invalidată. Acestea continuă să producă efecte și, strict formal, pot fi invocate drept reper pentru egalizarea salarială. ... 57. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 11 decembrie 2023 transpune în mod expres și neechivoc sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017 principiul statuat pentru prima dată prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, al egalizării veniturilor salariale pentru situații profesionale identice, cu luarea în considerare a drepturilor de aplicabilitate generală stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. ... 58. S-a apreciat că, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare, se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive, iar dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 31 din 17 mai 2021, în ceea ce privește chestiunea de drept învederată, urmează a fi aplicată situațiilor în care nu există deja hotărâri definitive cu privire la drepturi salariale similare. ... 59. În sensul acestei opinii au fost transmise de instanțele naționale hotărâri judecătorești cu titlu de practică judiciară și puncte de vedere teoretice exprimate de judecători. ... 60. Într-o a doua opinie s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a) , b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu ar trebui să se țină seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme de lege cu aplicabilitate generală, în măsura în care respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 61. Astfel, efectul obligatoriu al Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu poate fi înlăturat prin invocarea principiilor egalității și nediscriminării, a Deciziei nr. 55 din 13 septembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și a Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, respectiv a dispozițiilor art. 39 alin. (1) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 62. De altfel, potrivit considerentelor Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 80 din 11 decembrie 2023, stabilirea drepturilor salariale nu poate fi realizată exclusiv în considerarea unor hotărâri judecătorești, fără o analiză a legii aplicabile. ... 63. Opinia exprimată în acest sens a fost motivată prin faptul că, în ipoteza recunoașterii unor astfel de drepturi salariale, contrar interpretării date de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-ar ajunge implicit la eludarea normelor legale referitoare la obligativitatea deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, precum și la perpetuarea unor situații stabilite ca fiind contrare legii. ... 64. În sprijinul acestei opinii a fost identificată practică judiciară, fiind înaintate și puncte de vedere teoretice exprimate de judecători. ... 65. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ...