Decizia ÎCCJ nr. 32/2024 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 23. Completul de judecată care a formulat sesizarea a arătat că Legea nr. 49/1999 a înlocuit (ca efect al abrogării) Decretul Consiliului de Stat nr. 245/1977 privind pensiile I.O.V.R., publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 77 din 29 iulie 1977, aprobat prin Legea nr. 51/1977, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 130 din 3 decembrie 1977 (Decretul nr. 245/1977). ... 24. În acest decret, formularea art. 5 alin. (1) este identică cu formularea art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999. Astfel, art. 5 alin. (1) din Decretul nr. 245/1977 prevedea următoarele: „Copiii și soțiile celor morți sau dispăruți în război, precum și ai celor care au decedat ulterior ca pensionari I.O.V.R., au dreptul la pensie de urmaș, în condițiile în care se acordă, potrivit legii, pensiile de urmaș, în cadrul asigurărilor sociale de stat.“ ... 25. Atât la momentul apariției Decretului nr. 245/1977, cât și la momentul apariției Legii nr. 49/1999 era în vigoare Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 82 din 6 august 1977, cu modificările ulterioare (Legea nr. 3/1977), cu privire la condițiile de acordare a pensiei de urmaș. ... 26. Acest act normativ a reglementat, în art. 40 alin. (1) și art. 44, cu privire la condițiile pentru acordarea pensiei de urmaș, următoarele: + Articolul 40 (1) Copiii au dreptul la pensie de urmaș până la vârsta de 16 ani sau, dacă continuă studiile, până la terminarea acestora, dar fără a depăși vârsta de 25 ani. + Articolul 44 (1) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește luându-se ca bază de calcul: a) pensia susținătorului decedat, dacă acesta era pensionar; ... b) pensia la care ar fi avut dreptul susținătorul, în condițiile legii, pentru munca depusă și limita de vârstă sau pentru invaliditate. ... (2) Pensia de urmaș se stabilește în procente din pensia titularului, astfel: 50 la sută pentru un singur urmaș, 75 la sută pentru doi și 100 la sută pentru mai mulți urmași, cu drept la această pensie. ... 27. Ulterior, la data de 1 aprilie 2001, după apariția Legii nr. 49/1999, a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), care, începând cu data de 1 aprilie 2001, a abrogat Legea nr. 3/1977 și a reglementat condițiile de acordare și de calcul al pensiei de urmaș în art. 66 și 71, astfel: + Articolul 66 Copiii au dreptul la pensie de urmaș: a) până la vârsta de 16 ani; ... b) dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani; ... c) pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b) . ... + Articolul 71 (1) Pensia de urmaș se calculează, după caz, din: a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat; ... b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă și era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată, pensie anticipată parțială sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie; ... c) pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul în condițiile legii susținătorul decedat, dacă aceasta este mai avantajoasă decât pensia pentru limită de vârstă. ... (2) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește în condițiile art. 76, prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) , în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel: a) pentru un singur urmaș - 50%; ... b) pentru 2 urmași - 75%; ... c) pentru 3 sau mai mulți urmași - 100%. ... (3) În situația prevăzută la alin. (1) lit. c) cuantumul pensiei de urmaș se stabilește prin aplicarea procentelor prevăzute la alin. (2) , în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, asupra cuantumului pensiei de serviciu. (4) Partea din pensia de urmaș stabilită în condițiile alin. (3) , care depășește nivelul pensiei de urmaș calculate din pensia pentru limită de vârstă cuvenită titularului din sistemul public, se suportă din bugetul de stat. ... 28. La data de 1 ianuarie 2011, Legea nr. 19/2000 a fost abrogată de Legea nr. 263/2010, care, în privința condițiilor de acordare a pensiei de urmaș, a cuprins dispoziții identice cu reglementarea anterioară în art. 84 și parțial similare în art. 89 - în acest articol nu se mai regăsesc alin. (3) și (4) din art. 71 al Legii nr. 19/2000. ... 29. Se poate observa, din conținutul celor trei reglementări menționate, că, în fiecare dintre acestea, este inserată referința la vârsta maximă a urmașului direct, respectiv a copilului, și anume vârsta de 16 ani sau vârsta de 25 (26) de ani în cazul continuării studiilor de către copil, celelalte dispoziții reglementând modalitatea de calcul al acestei pensii de urmaș. ... 30. Dacă s-ar accepta că referirea la acordarea pensiei de urmaș copilului/copiilor „în condițiile în care se acordă, potrivit legii, pensiile de urmaș în cadrul asigurărilor sociale de stat“, din cuprinsul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999, are în vedere și vârsta copilului la data solicitării pensiei de urmaș, ar rezulta că prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999, deși îi indică în calitate de beneficiari pe „copiii celor morți sau dispăruți în război, precum și ai celor care la data decesului erau pensionari I.O.V.R.“, în realitate, nu ar mai rămâne a fi aplicabile, teoretic, decât copiilor celor care, la data decesului, erau urmașii pensionarilor I.O.V.R. (aceasta doar teoretic, pentru că este puțin probabil ca, în anul 1999, cei mai mulți dintre veteranii celui de-al Doilea Război Mondial, pensionari I.O.V.R., să mai fi avut copii minori sau aflați în continuarea studiilor până la vârsta de 26 de ani), pentru că, în ipotezele celelalte, este imposibil ca persoanele născute până la finalul sau la maximum 9 luni după finalul celui de-al Doilea Război Mondial să fi avut fie vârsta de până la 16 ani, fie maximum 26 de ani, la data la care a fost publicată, în Monitorul Oficial al României, Legea nr. 49/1999, respectiv la 1 aprilie 1999. ... 31. În opinia unuia dintre judecătorii completului de apel, sintagma „în condițiile în care se acordă, potrivit legii, pensiile de urmaș în cadrul asigurărilor sociale de stat“ din cuprinsul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999, care reia aproape identic prevederile art. 5 alin. (1) din Decretul nr. 245/1977, pentru a putea fi aplicabilă tuturor celor 3 categorii pe care le enumeră în conținutul său articolul mai sus amintit, ar trebui interpretată ca referindu-se la condițiile din Legea nr. 263/2010 (legea în vigoare la data formulării cererii de către reclamant către casa teritorială de pensii) ce reglementează modalitatea de calcul, adică la prevederile art. 88, iar nu și la prevederile art. 84 din lege. ... 32. Nu s-ar putea reține faptul că Legea nr. 49/1999 nu a intenționat să reglementeze drepturi pentru categorii de persoane existente în anul 1999 (văduve, urmașii celor dispăruți sau morți în cel de-al Doilea Război Mondial, invalizi sau urmașii pensionarilor I.O.V.R.) pentru că, anterior acestui moment, statul român a reglementat, prin alte acte normative, drepturi pentru văduvele de război, invalizii/accidentații în urma războiului și veteranii de război, în acest sens fiind Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ambele acte normative regăsindu-se acronimul I.O.V.R., ce apare și în titlul Legii nr. 49/1999. ... 33. În acest din urmă act normativ sunt reglementate, spre deosebire de cele două acte normative anterioare, intrate în vigoare după anul 1990, și drepturile copiilor celor dispăruți, morți în război, precum și ale celor al căror părinte a fost pensionar I.O.V.R. ... 34. Or, dacă se consideră că trimiterea la legislația în vigoare, pe tot parcursul intervalului cuprins între anul 1999 și data la care reclamantul a solicitat pensie de urmaș, ar condiționa dreptul la pensia de urmaș a copiilor celor morți și dispăruți de vârsta maximă de 16 ani sau de 25/26 de ani pentru copiii care și-au continuat studiile după împlinirea vârstei de 16 ani, prevederile legii ar deveni imposibil de aplicat, ca, de altfel, și în cazul celor mai mulți dintre copiii pensionarilor I.O.V.R. ... 35. Legea trebuie interpretată în sensul în care produce efecte, iar nu în sensul în care nu va produce vreunul, cu atât mai mult cu cât este vorba despre intenția de sprijinire și de acordare a unei forme de gratitudine din partea statului român pentru orfanii soldaților/ofițerilor care și-au dat viața sau nu s-au mai întors acasă în timpul/în urma războaielor/conflictelor militare la care România a participat și care au fost lipsiți, pe toată perioada vieții lor, de o viață de familie completă, alături de ambii părinți. ... 36. În opinia celui de-al doilea membru al completului de judecată, prevederile art. 5 din Legea nr. 49/1999 trebuie interpretate ca referindu-se și la condiția de vârstă, legea reglementând situații ulterioare datei de 1 aprilie 1999. ... ...