Decizia CCR nr. 705/2015Paragraful 22

16. În aceste condiţii, având în vedere faptul că, în prezenta cauză, autorul excepţiei se află în executarea pedepsei după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru infracţiuni comise în timpul activităţii Codului penal din 1969, Curtea reţine că prevederile din Legea nr. 187/2012 nu sunt aplicabile speţei, neavând relevanţă în soluţionarea cererii acestuia având ca obiect aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei. Aşadar, Curtea constată că motivarea autorului excepţiei nu are nicio legătură cu normele penale criticate, iar "simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate" (în acest sens, Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011). În legătură cu acest aspect, instanţa de contencios constituţional a statuat, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul de lege criticat, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.