Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (RIL)Punctul VIII

VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 28. În legătură cu problema de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii sunt de menționat următoarele decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare: ... 29. Prin Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizarea formulată de Tribunalul Brașov - Secția I civilă și a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și reprezentarea convențională a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată nu se pot face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă.“ ... 30. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a arătat la paragraful 28 că „(...) anumite activități juridice, cum sunt cele de reprezentare juridică, de redactare a unor acte juridice, de formulare de acțiuni, de exercitare și motivare a căilor de atac, pot fi îndeplinite de consilierii juridici, dar prestarea unor astfel de activități le este permisă numai în condițiile reglementate prin art. 1-4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completările ulterioare, adică în calitatea lor de funcționari publici sau de angajați, cu contract individual de muncă, la o persoană juridică de drept public sau privat.“ ... 31. Prin Decizia nr. XXII din 12 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 20 noiembrie 2006, a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și s-a stabilit că: „Cererile de autorizare a constituirii și de înmatriculare a societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică sunt inadmisibile.“ ... 32. La pronunțarea acestei decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a avut în vedere următoarele: Potrivit art. 2 din Legea nr. 514/2003, «consilierul juridic poate să fie numit în funcție sau angajat în muncă, în condițiile legii», iar în conformitate cu art. 3 din aceeași lege, «consilierul juridic numit în funcție are statutul funcționarului», cel angajat în muncă având «statut de salariat». Așadar, profesia de consilier juridic se exercită fie pe baza unui raport de serviciu, în condițiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, fie pe baza unui raport juridic de muncă, în urma încheierii unui contract individual de muncă în conformitate cu reglementările din Codul muncii. (...) profesia de consilier juridic, nefiind o profesie liberală, cum este aceea de avocat, nu poate fi exercitată decât în limitele cadrului legal al raportului de serviciu sau al raportului juridic de muncă. (...) prin art. 20 alin. (2) din Legea nr. 514/2003 s-a prevăzut că «formele de asociere și organizare la nivel județean și la nivel național sunt stabilite prin statutul asociației, cerut de lege», dar prin alin. (3) al aceluiași articol o atare asociere este condiționată de concordanța cu principiile constituționale ale dreptului de asociere și cu reglementările legale de ansamblu privind asocierea și constituirea de persoane juridice. Ca urmare, prevederea în art. 21 din Statutul profesiei de consilier juridic, adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România din data de 10 martie 2004, potrivit căreia funcționarea persoanei juridice înființate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituită de către unul sau mai mulți consilieri juridici înscriși în Tabloul ținut de colegiile teritoriale, cu caracter de societate profesională, este condiționată de avizul de principiu dat de colegiul teritorial, care trebuie să verifice, între altele, ca «obiectul de activitate să fie unic, respectiv activități juridice (consultanță și reprezentare juridică, exclusiv activități atribute speciale ale altor profesii juridice) cod CAEN 7411», contravine prevederilor limitative din Legea nr. 514/2003 (...). ... 33. Cu privire la aceeași problemă de drept ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii, sunt de menționat și următoarele decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal: ... 34. Prin Decizia nr. 64 din 12 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 493/32/2010, s-au reținut următoarele: Se constată, în primul rând, că în Lista profesiilor reglementate în România, menționate în anexa nr. 2 la Legea nr. 200/2004, figurează la punctul A lit. t) profesia de consilier juridic, iar în Lista autorităților competente corespunzătoare fiecărei profesii reglementate în România, menționate în anexa nr. 3 la Legea nr. 200/2004, este nominalizat, la punctul A lit. t) , Ministerul Justiției, pentru profesia de consilier juridic. (...) Instanța de fond a statuat în mod justificat că apărările reclamantului întemeiate pe prevederile Statutului profesiei de consilier juridic nu pot fi reținute, întrucât prin raportare la Uniunea Națională a Barourilor din România care este o persoană juridică de interes public, înființată prin Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România nu are statutul unui organism profesional, cu atribuții recunoscute prin Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic de autoreglementare și de organizare a profesiei de consilier juridic (inclusiv de recunoaștere a calificărilor profesionale în spațiul comunitar). Într-adevăr, conform art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierii juridici se pot asocia în structuri județene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, și, după caz, la nivel național, cu respectarea legii privind asociațiile și fundațiile, iar formele de asociere și organizare la nivel județean și la nivel național sunt stabilite prin statutul asociației, cerut de lege; constituirea asocierilor profesionale are la bază principiile constituționale ale dreptului la asociere și reglementările legale privind asocierea și constituirea de persoane juridice. Asociațiile profesionale ale consilierilor juridici urmau a fi înființate, potrivit art. 25 alin. (1) din Legea nr. 514/2003, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii, același termen fiind stabilit și pentru adoptarea statutelor acestor asociații. Prin urmare, spre deosebire de structurile asociative naționale ale consilierilor juridici, Uniunii Naționale a Barourilor din România nu îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 cu privire la asociații și fundații, aceasta nefiind o asociație în sensul art. 9 din Constituția României și al art. 11 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci un organism profesional, desemnat ca atare prin lege. (...) ... 35. Prin Decizia nr. 4.285 din 14 octombrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 5.097/2/2008, s-a reținut: Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, recunoașterea unei federații de utilitate publică se poate face doar prin hotărâre de Guvern, cu respectarea condițiilor și a procedurii prevăzute în art. 38-45 din ordonanța menționată (...). În consecință, în lipsa statutului de utilitate publică, Federația (...) nu se poate înscrie în teza finală a art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, pentru a fi asimilată autorităților publice, iar actele emise de aceasta, inclusiv statutul, nu pot fi considerate acte administrative. De altfel, potrivit art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, actele juridice de constituire a asociațiilor, inclusiv ale federațiilor, sunt guvernate de legea civilă, fiind rezultatul unui acord de voință, astfel că statutul - chiar și în cazul existenței caracterului de utilitate publică a persoanei juridice de drept privat - nu poate fi un act administrativ, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. ... ...