Decizia CCR nr. 412/2015Paragraful 19

13. În plus, Curtea observă că, în Dosarului Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti - Secţia civilă nr. 10.674/303/2014, cererea de chemare în judecată a fost supusă verificării completului căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, potrivit art. 200 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În urma verificării cererii s-a constatat îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 194-197 din Codul de procedură civilă, astfel încât aceasta a fost comunicată pârâtului şi intervenientului forţat, pentru ca aceştia să formuleze întâmpinare. Cererea de chemare în judecată nu a fost supusă, aşadar, procedurii de regularizare reglementate de art. 200 din Codul de procedură civilă. Din această perspectivă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 alin. (3) , (4) şi (6) din Codul de procedură civilă apare ca fiind inadmisibilă, deoarece textele de lege criticate nu au avut incidenţă/nu au legătură cu soluţionarea cauzei, condiţie de admisibilitate cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.