Decizia ÎCCJ nr. 3/2024 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 15. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că situația premisă a problemei de drept ce formează obiectul sesizării se circumscrie litigiilor în care reclamanții (judecători și procurori) au obținut anterior sau ulterior pensionării (pentru perioadele în care s-au aflat în activitate) hotărâri judecătorești definitive, prin care le-a fost recunoscut dreptul de a beneficia de salarizarea la nivelul maxim, rezultat din aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006). Această reconstrucție salarială, circumscrisă operațiunilor de punere în executare a titlurilor executorii invocate de reclamanți, urma să fie realizată sub imperiul Legii-cadru nr. 153/2017, care nu a conservat elementele sistemului de salarizare anterior configurate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, ci a instituit soluții proprii în privința aplicării sale etapizate începând cu data intrării în vigoare (1 iulie 2017). Astfel, problema aplicării art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 a fost pusă în contextul soluționării cererilor de emitere a adeverințelor care atestă indemnizația de încadrare brută lunară, în vederea stabilirii/actualizării cuantumului pensiei de serviciu de care beneficiază magistrații. ... 16. Într-o primă orientare de jurisprudență, s-a apreciat că indemnizația de încadrare brută lunară la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în care sunt incluse drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive privind diferențele salariale rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, nu este limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, potrivit art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 17. Astfel, prin hotărâri judecătorești definitive care ilustrează această orientare, pârâții au fost obligați să plătească reclamanților diferențele de drepturi salariale rezultate din aplicarea coeficienților de multiplicare menționați anterior, în raport cu funcția deținută, începând cu 9 aprilie 2015 și, în continuare, până la încetarea condițiilor legale de acordare. ... 18. În argumentare, s-a arătat că legiuitorul s-a raportat la indemnizația avută în drept și că nivelul reglementat de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. ... 19. Din analiza coroborată a art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005), și a art. 34 din Codul muncii rezultă că pârâții aveau obligația de a elibera adeverințe care să conțină indemnizația de încadrare și sporurile avute de reclamanți în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, care să cuprindă inclusiv drepturile salariale acordate prin hotărâri judecătorești definitive. ... 20. În acest sens, a fost evocată Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% se încadrează în sintagma de „indemnizație avută“ și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților, reținând că: art. 82 din Legea nr. 303/2004 se referă la indemnizația avută de magistrat în ultima lună de activitate; or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată și confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizația avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate. ... 21. S-a mai arătat că drepturile recunoscute prin hotărârile judecătorești definitive invocate de către reclamanți nu reprezintă despăgubiri pentru existența unei stări de discriminare față de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ci diferențele salariale rezultate din luarea în calcul a coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, în raport cu funcțiile deținute sau asimilate. ... 22. De asemenea, s-a subliniat că plafonul stabilit de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu este depășit prin eliberarea unor adeverințe care cuprind drepturile salariale recalculate în baza unor hotărâri judecătorești definitive, ci prin punerea în executare a acestor hotărâri. ... 23. În sensul primei orientări jurisprudențiale, au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive: Decizia nr. 1.293 din 13 decembrie 2021 a Curții de Apel Suceava - Secția I civilă; Sentința civilă nr. 665 din 2 iunie 2022 a Tribunalului Vaslui - Secția civilă, rămasă definitivă prin Decizia nr. 701 din 11 octombrie 2022 a Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale. ... 24. În cea de-a doua orientare jurisprudențială, s-a apreciat că indemnizația de încadrare brută lunară la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în care sunt incluse drepturile acordate prin hotărâri judecătorești definitive privind diferențele salariale rezultate din utilizarea coeficienților de multiplicare prevăzuți la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, este limitată la nivelul indemnizației lunare pentru anul 2022, conform art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 25. S-a argumentat că Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 a Înaltei Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu înlătură de la aplicare dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât textul de lege menționat a fost adoptat după pronunțarea acestei decizii. ... 26. Instituirea nivelului prevăzut de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, și anume acela de eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare. ... 27. Conform acestui text de lege, în nicio situație, nu pot fi depășite salariile de bază stabilite potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, acesta fiind nivelul maxim pe care îl pot atinge drepturile salariale. ... 28. Chiar dacă s-ar accepta că soluția interpretativă a instanței supreme rămâne aplicabilă și în privința cererilor având ca obiect includerea coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 în drepturile salariale care stau la baza stabilirii pensiei de serviciu a magistraților, recunoașterea acestor drepturi presupune o reconfigurare retroactivă a indemnizației de încadrare brute lunare, reconfigurare care, la rândul ei, este supusă dispozițiilor legale ce au guvernat de-a lungul timpului salarizarea în cadrul acestei familii ocupaționale. ... 29. Astfel, simpla includere a acestor coeficienți de multiplicare în indemnizația de încadrare brută lunară nu este suficientă, din punct de vedere legal, pentru determinarea bazei de calcul al pensiei de serviciu, în sarcina fostului angajator (instanță sau parchet) existând inclusiv obligația de reconfigurare a indemnizațiilor cu respectarea cadrului legal imperativ, care guvernează și procedura subsecventă în vederea căreia este emisă adeverința-tip. ... 30. În sensul celei de-a doua orientări jurisprudențiale, au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive: Sentința civilă nr. 1.064 din 1 iulie 2022 a Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 230/A/2023 din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale; Sentința civilă nr. 1.129/2022 din 8 iulie 2022 a Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 107/A/2023 din 18 ianuarie 2023 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale; Sentința civilă nr. 1.589/2022 din 11 noiembrie 2022 a Tribunalului Maramureș - Secția I civilă, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 1.073/2023 din 31 mai 2023 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale; Decizia civilă nr. 2.437/A/2022 din 5 decembrie 2022 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale; Decizia nr. 50 din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale; Decizia nr. 597 din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale. ... ...