Decizia CCR nr. 199/2015Paragraful 15

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate sunt discriminatorii şi contravin principiului constituţional al justei aşezări a sarcinilor fiscale. În acest sens, apreciază că abrogarea art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, care prevedea că nu se plăteşte contribuţia de asigurări sociale pentru sumele acordate în momentul disponibilizării, ca venit lunar de completare sau ca plăţi compensatorii, îi plasează întro situaţie dezavantajoasă în raport cu alte persoane care, anterior abrogării, au beneficiat de prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006. În opinia acestora este evident faptul că situaţia în care se află persoanele concediate forţat, la iniţiativa angajatorului, este o situaţie de "dezavantaj social" şi este un motiv pentru care legiuitorul a înţeles să scutească aceste categorii de persoane de la plata contribuţiilor de sănătate aferente plăţilor compensatorii încasate cu ocazia disponibilizărilor colective. Aşa fiind, apreciază că prin menţinerea ca fiind constituţionale a prevederilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 se creează o diferenţă de tratament juridic între persoanele disponibilizate înainte de intrarea în vigoare a acestui text legal şi cele concediate imediat ulterior, acest tratament juridic diferit nefiind justificat în mod obiectiv şi rezonabil.