Decizia CCR nr. 201/2015Paragraful 11

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii fac referire la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, şi arată că actele normative care au modificat ulterior acest act normativ au fost declarate neconstituţionale prin decizii succesive ale Curţii Constituţionale. De asemenea, fac referire la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3 din 4 aprilie 2011, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în care s-a reţinut faptul că, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 şi nr. 1/2009, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite funcţiilor didactice potrivit acestui act normativ şi drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2009. Arată că, potrivit art. 30 alin. (5) din Legea nr. 330/2009, salariile de bază ale personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ au rămas la nivelul salariilor legale din luna decembrie 2009, respectiv la nivelul salariilor prevăzute de Legea nr. 221/2008, însă aplicarea textului de lege menţionat a fost blocată de prevederile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010. Invocă atât Decizia Curţii Constituţionale nr. 877/2011 prin care au fost supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, cât şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11/2012, pronunţată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, şi arată că dreptul personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ la salarizarea conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, s-a perpetuat şi după data de 1 ianuarie 2010. Totodată, arată că, începând cu data de 3 iulie 2010, a intrat în vigoare Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, prin care s-a prevăzut, potrivit art. 16, pentru perioada iulie-decembrie 2010, diminuarea veniturilor brute pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, dar fără modificarea coeficienţilor de calculare a salariilor de bază stabiliţi prin Legea nr. 221/2008 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009. De asemenea, arată că, începând cu data de 1 ianuarie 2011, au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, care a majorat salariile diminuate în temeiul Legii nr. 118/2010, cu 15%, fără a se aduce modificări coeficienţilor de calculare a salariilor de bază, prevăzând în art. 1 că salarizarea în anul 2011 porneşte de la salariile de referinţă stabilite în luna octombrie 2010. În continuare, arată că, până la pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 877/2011, ordonatorii de credit au fost în confuzie, salarizarea în învăţământul preuniversitar fiind făcută neuniform, majoritatea ordonatorilor de credite efectuând salarizarea conform coeficienţilor de ierarhizare şi valorilor rezultate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, impusă de art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, în vreme ce în judeţele Botoşani, Suceava, Buzău, Galaţi - comuna Lieşti salarizarea s-a făcut conform coeficienţilor de salarizare şi valorilor rezultate din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. În acest context, arată că în data de 14 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a uniformizat salarizarea din învăţământ şi a eliminat coeficienţii de ierarhizare şi de multiplicare din grilele de salarizare, înlocuindu-i cu valori care rezultă din înmulţirea celor doi coeficienţi. Susţin că Guvernul, prin Legea nr. 63/2011, a uniformizat salariile personalului didactic din învăţământ, iar pentru a stabili valorile salariale a luat în calcul coeficienţii de multiplicare şi de ierarhizare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 221/2008, fără ca în expunerea de motive a actului normativ menţionat să fie prezentate argumente faţă de restrângerea drepturilor în raport cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie. În concluzie, susţin că Legea nr. 63/2011 contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) , întrucât "perpetuează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, neconstituţională, chiar dacă introduce în locul coeficienţilor de multiplicare şi de ierarhizare rezultatul înmulţirii acestora". În opinia autorilor excepţiei soluţia constituţională era aceea a uniformizării salariilor din învăţământ prin raportare la valorile rezultate din prevederile Legii nr. 221/2008.