Decizia CCR nr. 164/2015Paragraful 28

23. Curtea a constatat, în urma analizării legislaţiei generale şi speciale cu caracter reparatoriu, că acestea se raportează la bunuri imobile, preluate prin diverse metode abuzive. Când legiuitorul a dorit să extindă sfera bunurilor supuse regimului restituirii şi la alte bunuri, acest lucru s-a făcut expres şi explicit. Curtea a mai arătat că în unele cazuri, expres determinate, bunurile mobile au constituit şi acestea obiectul unor legi de reparaţie, legiuitorul precizând natura, elementele de identificare sau, după caz, enumerând în mod expres şi limitativ acele bunuri supuse revendicării. Astfel, de exemplu, Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 aprilie 2014, prevede, la art. 93, condiţiile de restituire a anumitor bunuri culturale mobile. De asemenea, restituirea, în natură sau în echivalent, a regimului metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004.