Decizia CCR nr. 127/2015Paragraful 28

20. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, pe de o parte, şi cel al litigiului în cadrul căruia aceasta a fost invocată, pe de altă parte, Curtea constată incidenţa dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, în cauză fiind vorba despre derularea, în faţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor (actuala Comisie Naţională pentru Compensarea Imobilelor), a procedurilor specifice de soluţionare a dosarului de despăgubire în care autoarea excepţiei are calitatea de persoană îndreptăţită. Referitor la această excepţie de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Având în vedere că autoarea excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate care vizează dispoziţiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă, prin decizia menţionată, cadrului constituţional, precum şi faptul că aceasta a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, Curtea, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, constată că excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii a devenit inadmisibilă.