Decizia CCR nr. 119/2015Paragraful 12

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 încalcă prevederile constituţionale ale art. 45 referitor la libertatea economică, ale art. 115 alin. (6) potrivit căruia "Ordonanţele de urgenţă [...] nu pot afecta [...] drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie" şi ale art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, întrucât ordonanţa de urgenţă criticată, care modifică o lege organică ce reglementează drepturi fundamentale, transformă o activitate comercială licită într-o faptă penală, ceea ce este de natură să afecteze libertatea economică. Arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 a mai fost supusă controlului Curţii Constituţionale, care prin Decizia nr. 1.577/2011 a respins excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Criticile care au făcut obiectul deciziei menţionate nu se raportau însă la lezarea libertăţii economice. Cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă au consecinţe negative asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale, dar pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin. Or, Curtea nu a precizat care ar putea fi consecinţele negative ale adoptării acestei ordonanţe de urgenţă sau în ce ar putea consta atingerea adusă drepturilor şi libertăţilor persoanelor.