Decizia CCR nr. 75/2015Paragraful 9

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În ceea ce priveşte problema protecţiei datelor, ridicată de autorii excepţiei, arată că aceasta îşi găseşte răspunsul în alte acte normative, cum ar fi Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date sau infracţiunea de fals în declaraţii, reglementată de Codul penal. Astfel, listele ce conţin semnăturile membrilor fondatori ai unui partid politic şi date cu caracter personal ale acestora sunt întocmite cu acordul semnatarilor, ele fiind necesare instanţei judecătoreşti pentru verificarea îndeplinirii condiţiilor de înregistrare a unui partid politic, prevăzute de Legea nr. 14/2003. Or, instanţa este o autoritate publică cu drept de a verifica astfel de date, sens în care este indicat art. 8 alin. (2) lit. e) , cu titlu marginal "Prelucrarea unor categorii speciale de date" din Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, prin care se instituie o excepţie de la regimul de protecţie a prelucrării datelor cu caracter personal, garantată la alin. (1) , constând în situaţia în care prelucrarea se referă la date care sunt necesare pentru constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în justiţie. Reprezentantul Ministerului Public mai arată, în final, că îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la protecţia datelor cu caracter personal ar putea constitui o preocupare de lege ferenda, însă, în cazul de faţă, doar Curtea Constituţională poate aprecia dacă textele de lege criticate sunt sau nu conforme exigenţelor normelor fundamentale.