Decizia CCR nr. 785/2014Paragraful 14

13. Preşedintele Senatului a transmis prin Adresa nr. I/917 din 29 decembrie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.211 din 29 decembrie 2014, punctul său de vedere, în care susţine că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptată în acord cu art. 35 alin. (4) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Astfel, nerespectarea, din motive obiective sau subiective, a unui termen legal trebuie apreciată atât în raport cu scopul pentru care a fost instituit, cât şi cu sancţiunea prevăzută de legiuitor în ipoteza nerespectării sale. Or, nerespectarea unui termen care are în vedere data până la care se înaintează Parlamentului legile bugetare anuale nu poate atrage nelegalitatea unei întregi proceduri de elaborare şi adoptare a acestor acte normative, întrucât o asemenea ipoteză, neprevăzută de Legea fundamentală, ar putea antrena imposibilitatea de a valida un buget public. Mai mult, această situaţie ar echivala cu o abdicare a Guvernului de la una dintre cele mai importante competenţe legislative ale sale, aceea de a elabora şi de a supune Parlamentului spre aprobare legile bugetare anuale, precum şi cu o încălcare a prevederilor art. 1 alin. (3) -(5) din Constituţie şi, în mod special, a principiului referitor la necesitatea adoptării unui comportament loial faţă de Constituţie de către toate autorităţile publice. În sensul celor arătate invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.657 din 28 decembrie 2010. Pentru aceleaşi argumente, arată că Legea bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptată cu respectarea prevederilor Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010. De asemenea, consideră că susţinerea autorilor sesizării potrivit căreia în cadrul dezbaterilor din comisiile parlamentare de buget-finanţe ale celor două Camere ale Parlamentului asupra Legii bugetului de stat pe anul 2015 a fost adoptat un amendament prin care sistemul de echilibrare a bugetelor locale este modificat în profunzime, fapt ce se constituie într-o modificare a unei legi organice, este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că adoptarea de către comisiile parlamentare de buget-finanţe din cele două Camere ale Parlamentului a unui amendament cu implicare directă asupra bugetelor locale are, dincolo de orice altă prevedere legală, temeiul constituţional în art. 138 alin. (1) din Constituţie. Totodată, amendamentul nu vizează, în mod expres sau implicit, modificarea unei legi organice, ci doar intervenţii legislative ce ţin exclusiv de obiectul de reglementare al legilor bugetare. Mai mult, aşa cum reiese şi din deciziile Curţii Constituţionale nr. 548 din 15 mai 2008 şi nr. 786 din 13 mai 2009, printr-o lege ordinară pot fi modificate dispoziţii dintr-o lege organică, dacă aceste dispoziţii modificatoare nu conţin norme de natura legii organice.