Decizia CCR nr. 785/2014Paragraful 32

29. O normă de natura legii ordinare nu devine o normă de natura legii organice doar pentru faptul că este cuprinsă într-o asemenea lege, caracterizarea sa, ca fiind ordinară sau organică, rezultând din obiectul reglementării. Astfel cum s-a statuat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 53/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 9 noiembrie 1994, domeniile legii organice sunt limitativ prevăzute de Constituţie şi de strictă interpretare. De aceea, o lege organică, chiar dacă din motive de politică legislativă cuprinde şi norme de natura legii ordinare, nu poate extinde domeniile rezervate de Constituţie legii organice şi asupra acestor norme. O asemenea consecinţă este inadmisibilă, deosebirea dintre legea organică şi cea ordinară fiind exclusiv de natură constituţională, nu legală.