Decizia CCR nr. 727/2014Paragraful 21
Paragraful 21
16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1391-1398 din Codul civil din 1864, care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, respectiv 1 octombrie 2011, au fost abrogate prin art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil. În temeiul textelor de lege criticate s-a încheiat contractul de cesiune de creanţă între bancă, în calitate de cedent, şi o societate comercială, în calitate de cesionar al creanţei, contract a cărui anulare este cerută de autorii excepţiei în calitate de debitori cedaţi. Textele de lege criticate îşi produc efecte juridice în cauza dedusă judecăţii, constituind temeiul juridic al actului atacat, astfel încât, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să examineze excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1391-1398 din Codul civil din 1864 ce reglementează cesiunea de creanţă.
Sursa oficială ↗