Decizia CCR nr. 670/2014Paragraful 17

13. Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor art. 15 alin. (2) , art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. În temeiul art. 4 coroborat cu art. 33 din Legea nr. 165/2013, cele mai multe acţiuni formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 au fost respinse ca prematur introduse. S-a acţionat astfel asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificându-se în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal, cu încălcarea principiului tempus regit actum. Or, neretroactivitatea legii impune ca legea nouă să nu se aplice actelor îndeplinite conform dispoziţiilor legii anterioare, ci doar acţiunilor care se efectuează după intrarea în vigoare a acesteia, rămânând valabile cele efectuate în perioada activităţii legii vechi. Prin instituirea noilor reguli privind soluţionarea notificărilor care au determinat judecătorul să respingă cererile de chemare în judecată ca prematur introduse se creează premisele unei discriminări fără un criteriu obiectiv şi rezonabil de diferenţiere. În acest context persoanele ale căror procese s-au finalizat înainte de intrarea în vigoare a legii s-au aflat într-o situaţie mai favorabilă, dar discriminatorie faţă de persoanele ale căror procese au fost în curs de soluţionare la data intrării în vigoare. Textul de lege criticat aduce atingere şi dreptului la un proces echitabil, deoarece prin adoptarea unor astfel de norme legiuitorul a intervenit în procesul de realizare a justiţiei, întrucât excepţia prematurităţii este o excepţie de fond peremptorie şi absolută, care, odată admisă, face ca acţiunea să fie respinsă. O reluare a procedurilor cu caracter administrativ, ca urmare a respingerii acţiunii ca prematur introdusă (din cauza noilor termene legale de soluţionare a notificărilor), contravine şi principiului soluţionării cauzei într-un termen optim şi previzibil, prevăzut de art. 6 din noul Cod de procedură civilă, fiind o consacrare a art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.