Decizia CCR nr. 665/2014Paragraful 21

16. În acelaşi sens, prin decizia menţionată, Curtea a reiterat faptul că această contribuţie trimestrială a fost reglementată de legiuitor exclusiv prin prisma faptului că acestor deţinători li se decontează din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilităţi), avantaj care nu se acordă şi celorlalţi subiecţi care desfăşoară o astfel de activitate comercială. Aceştia din urmă vând atât medicamente compensate, cât şi medicamente cumpărate liber de populaţie, neavând un avantaj efectiv din vânzarea medicamentelor compensate. Pentru vânzarea medicamentelor, aceşti subiecţi practică un adaos comercial negociat chiar cu deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (APP), fiind prin urmare firesc ca acest adaos să fie plătit de către deţinătorii de APP. Aplicând acelaşi raţionament, nici critica formulată în cauza de faţă prin raportare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată nu poate fi reţinută, de vreme ce nu se poate susţine că plătitorul contribuţiei nu are niciun fel de control asupra adaosului comercial de distribuţie sau a adaosului comercial de farmacie.