Decizia ÎCCJ nr. 48/2023 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 48. În opinia apelantului-reclamant, față de succesiunea de modificări ale dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 și de Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021 (Decizia nr. 189 din 18 martie 2021), valoarea corectă a măsurilor reparatorii trebuie determinată în funcție de valoarea actuală, de piață, a imobilului preluat în mod abuziv în perioada comunistă. ... 49. Întrucât acesta are calitatea de moștenitor al proprietarului imobilului, iar dreptul de proprietate cu privire la imobilul confiscat în mod abuziv în perioada comunistă nu a fost restabilit nici până în prezent, va beneficia de măsuri reparatorii clar diminuate în raport cu persoanele ale căror cereri au fost deja soluționate prin acordarea de măsuri reparatorii sub forma punctelor în compensare în perioada 2013-2020, ceea ce reprezintă un nou abuz de drept. ... 50. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție și practica instanței de contencios al drepturilor omului în privința noțiunii de „bun“, apelantul-reclamant apreciază că nu este echitabilă și nici adecvată dreptului comunitar soluția acordării de măsuri reparatorii în funcție de grila notarială din anul anterior pronunțării hotărârii judecătorești, deoarece nu se poate determina cu exactitate momentul în care cauza se va soluționa printr-o hotărâre judecătorească definitivă (probabil 2023 sau chiar 2024), în condițiile în care prima instanța de judecată a avut în vedere valoarea grilei notariale aferente anului 2020. ... 51. Adoptarea Legii nr. 193/2021 nu reprezintă punerea legislației interne în acord cu rațiunea, scopul și incidența art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, astfel cum în mod greșit a apreciat prima instanță de judecată, deoarece valorile orientative și minimale din grilele notariale nu reprezintă nici pe departe valoarea reală a proprietăților din România. ... 52. În dreptul român prevalează normele de drept comunitar în raport cu cele de drept intern, astfel că primele se aplică cu prioritate, iar acesta este un principiu de drept de la care instanțele de judecată nu pot deroga. ... 53. Dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 - forma în vigoare la acest moment - limitează dreptul de o reparație justă și echitabilă pentru o cerere care trebuia să fie soluționată din anul 2001, iar de către C.N.C.I. cel târziu până la data de 20 mai 2018, ceea ce echivalează cu negarea dreptului de acces la justiție. ... 54. Introducerea art. 35 alin. (2) în Legea nr. 165/2013 a avut ca scop finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de către stat în perioada comunistă, inclusiv prin promovarea de acțiuni directe de restituire a imobilelor la instanța de judecată, în situația în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor stă în pasivitate și nu dă curs cererilor de restituire nici măcar în termenele instituite de art. 33 din Legea nr. 165/2013. ... 55. Apelanta-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a solicitat respingerea cererii de sesizare formulate de apelantul-reclamant. ... 56. A susținut că evaluarea imobilelor prin raportare la valoarea de piață excedează dispozițiilor Legii nr. 165/2013 și Legii nr. 219/2020. În mod punctual, art. 50 din Legea nr. 165/2013 abrogă toate trimiterile Legii nr. 10/2001 și ale Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 247/2005), la evaluarea potrivit valorii de piață sau potrivit standardelor internaționale de evaluare, ceea ce interesează fiind valoarea de grilă. Or, valoarea de grilă, în condițiile art. 21 din Legea nr. 165/2013, se stabilește pe baza înscrisurilor existente la dosar, respectiv pe baza înscrisurilor care dovedesc caracteristicile și categoria de folosință. Împrejurarea că valoarea rezultată în urma aplicării acestui criteriu diferă de valoarea actuală de piață nu constituie un motiv care să justifice admiterea acțiunii reclamantului, atât timp cât la baza acestei metode de evaluare stau prevederi legale în vigoare. ... 57. Invocând considerentele din Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, apreciază că, prin acordarea de despăgubiri, prin raportare la grila notarilor publici, iar nu la valoarea de piață a imobilelor, cum solicită reclamantul, se păstrează un just echilibru între interesele foștilor proprietari și interesul general al colectivității, iar dreptul de proprietate este respectat. ... 58. Prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. ... 59. Mai mult, prin apariția Legii nr. 193/2021, legiuitorul a tranșat această problemă, stabilind că despăgubirile în speță trebuie acordate conform grilei notariale din anul anterior emiterii deciziei de compensare de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. ... 60. Aplicarea normei din dreptul intern, respectiv art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, nu creează o situație injustă în raport cu statuările obligatorii ale Curții Europene a Drepturilor Omului din cauzele evocate și analizate prin prisma dreptului fundamental reglementat de art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, ci stabilesc chiar nivelul maximal al despăgubirilor pe care le pot obține reclamanții în acord cu cele statuate chiar de instanța de contencios al drepturilor omului, care nu impune nicio obligație de a stabili un nivel al despăgubirilor, în afară de unul rezonabil, și care a fost deja constatat ca rezonabil, iar acesta nu este cel al valorii de piață, astfel că nu există o neconcordanță între art. 21 alin. (6) din lege și art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. ... 61. După comunicarea raportului întocmit de judecătorul-raportor, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au depus, în termen legal, prin avocat, respectiv consilier juridic, puncte de vedere asupra chestiunii de drept. ... 62. Apelantul-reclamant a susținut că este greșită concluzia judecătorului-raportor referitoare la neîndeplinirea condiției noutății, deoarece textul de lege a cărui interpretare se solicită abia începe să devină actual, în raport cu modificarea adusă prin Legea nr. 193/2021. ... 63. Caracterul de noutate al problemei de drept este conferit și de faptul că interpretarea dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 trebuie să se raporteze inclusiv la considerentele Hotărârii din 8 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Văleanu și alții împotriva României, considerente pe care instanțele de judecată nu le-au avut în vedere în motivarea soluțiilor analizate în raportul întocmit. ... 64. Intimata-pârâtă a reiterat argumentele vizând respingerea sesizării, pe care le-a susținut în fața instanței de trimitere. A arătat și că, în paragraful 237 din Hotărârea pronunțată în Cauza Văleanu și alții împotriva României, Curtea a reținut că nivelul compensației a rămas rezonabil legat de valoarea de piață a bunului la momentul emiterii deciziei de despăgubire, potrivit grilei notariale din anul anterior, însă având în vedere amplasamentul și specificațiile tehnice ale proprietății, relevante la momentul privării de proprietate. ... ...