Decizia CCR nr. 561/2014Paragraful 6

3. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că prevederile legale criticate reprezintă măsuri de politică fiscală pe care legiuitorul le instituie în vederea sancţionării conduitei culpabile pe care contribuabilii o au pentru neachitarea la termenul de scadenţă a obligaţiilor de plată, iar stabilirea unor sancţiuni cu caracter fiscal pentru neîndeplinirea la termen a obligaţiilor bugetare se circumscrie sferei de aplicare a dispoziţiilor art. 56 şi art. 139 din Constituţie. Totodată, apreciază că atât timp cât nivelul dobânzii calculate pentru fiecare zi de întârziere are o valoare stabilită şi un cuantum rezonabil nu poate fi reţinută contrarietatea reglementării legale criticate cu Legea fundamentală.