Decizia ÎCCJ nr. 7/2023 (RIL)Punctul IV

IV. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 36. În ceea ce privește problema de drept ce face obiectul recursului în interesul legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că soluția legală în materie este dată de cea de-a doua orientare jurisprudențială, în sensul că fapta de furt săvârșită prin folosirea unui dispozitiv improvizat care blochează activarea sistemului de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul, prin bruierea semnalului aferent acestui sistem, întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de furt calificat săvârșit prin folosirea unei chei mincinoase, prevăzută de art. 228 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 229 alin. (1) lit. d) din același cod. ... 37. În susținerea opiniei exprimate s-a evidențiat că nu există o definiție legală a noțiunii de "cheie mincinoasă", însă a fost invocată doctrina*1) care a arătat că prin aceasta se înțelege cheia falsă, contrafăcută, multiplicată neautorizat, sau orice dispozitiv care poate fi utilizat pentru a acționa asupra unui mecanism de închidere fără a-l distruge, deteriora sau aduce în stare de neîntrebuințare. *1) Mihail Udroiu - Drept penal, Partea specială, ediția 6, Editura C.H. Beck, p. 287. ... 38. Într-o altă opinie*2) s-a arătat că prin "cheie mincinoasă" se înțelege cheia falsă, contrafăcută, ori un paspartu (șperaclu) sau orice instrument cu ajutorul căruia poate funcționa mecanismul de deschidere a dispozitivului, fără a fi distrus sau degradat. *2) Teodor Vasiliu, Doru Pavel ș.a. - Codul penal comentat și adnotat, Partea specială, Editura Științifică și Enciclopedică, 1975, vol. I, p. 209. ... 39. De asemenea, se mai arată că agravanta există oricât de rudimentară ar fi cheia folosită*3), deoarece "legiuitorul a înțeles să pedepsească mai greu furtul comis prin folosirea unei chei mincinoase, având în vedere nu îndemânarea de a confecționa cheia neadevărată și nici asemănarea acesteia cu cea adevărată, ci împrejurarea că a fost violată încuietoarea, menită să asigure o protecție sporită bunurilor încuiate"*4). *3) Valerian Cioclei - Drept penal, Partea specială I, Editura C.H. Beck 2021, p. 274. *4) Vasile Papadopol, Mihai Popovici - "Tribunalul Suprem, Secția penală, Decizia nr. 3.229/1970" - Repertoriu alfabetic de practică judiciară în materie penală pe anii 1969/1975, p. 182. ... 40. Un alt autor*5) arată că, raportat la noile realități tehnologice și conform unei interpretări evolutive, pot fi chei, în sensul circumstanței de agravare, și cartele de acces într-un imobil, codul de acces, amprenta unei persoane sau vocea acesteia. *5) Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban - Drept penal. Partea specială, Editura Universul Juridic, 2020, p. 48. ... 41. Se observă că, în ceea ce privește natura dispozitivului cu care se acționează asupra mecanismului de închidere, noțiunea de cheie este privită în sensul său larg, nefiind avută în vedere accepțiunea comună a cuvântului cheie*6), ci sunt incluse în această categorie și orice alte elemente sau dispozitive cu care se acționează asupra unui mecanism de închidere, fără a-l distruge sau deteriora, cu atât mai mult cu cât textul nu distinge cu privire la natura cheii, dacă este una care funcționează electronic sau de alt tip. *6) DEX - cheia: obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt. ... 42. S-a apreciat că și în ceea ce privește modalitatea în care dispozitivul considerat cheie mincinoasă acționează asupra sistemului de închidere, interpretarea normei penale trebuie să se realizeze în aceleași coordonate, pornind de la finalitatea urmărită de legiuitor prin incriminarea furtului comis prin folosirea unei chei mincinoase și în acord cu necesitatea adaptării textului legal la noile realități sociale, ținând cont de progresul tehnologic. ... 43. Din principiul legalității incriminării și sancțiunilor*7) se desprinde o regulă fundamentală privind procesul de interpretare și aplicare a legii, constând în aceea că legea penală este de strictă interpretare și aplicare, fiind exclusă analogia incriminării (nullum crimen sine lege stricta). *7) Art. 1 din Codul penal - Legalitatea incriminării. ... 44. Regula nullum crimen sine lege stricta exprimă ideea că aplicarea corectă a legii penale presupune ca interpretarea să clarifice exact voința legiuitorului, așa cum a fost obiectivată în norma penală, fără a putea extinde aplicarea acesteia la o situație nereglementată expres, dar care este asemănătoare cu cea descrisă în normă. Deși trasează limitele interpretării, aceeași regulă statuează necesitatea acestei operațiuni, impusă de faptul că legea, prin natura ei abstractă și generală, trebuie să se aplice unor fapte concrete, cu particularități proprii, iar cuvintele folosite de legiuitor nu sunt în măsură să ducă întotdeauna la evidențierea sensului normei penale*8). *8) Pentru aflarea voinței legiuitorului se folosesc diferite metode de interpretare, care stabilesc semnificația normei penale pornind de la sensul termenilor utilizați de legiuitor (interpretarea gramaticală), de la contextul sociopolitic în care a fost adoptată (interpretarea istorică), de la integrarea ei în logica generală a sistemului legal și de la conexiunile sale cu alte norme (interpretarea logico-sistemică) și de la finalitatea ei (interpretarea teleologică). ... 45. Orice interpretare nu poate începe altfel decât pornind de la analiza cuvintelor prin care se exprimă legiuitorul, analiză prin care se stabilește semnificația normei penale pornind de la sensul literal al termenilor folosiți în cuprinsul normei. ... 46. Instanțele care nu rețin elementul circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal interpretează norma exclusiv prin intermediul metodei gramaticale și consideră cheie mincinoasă doar dispozitivele cu care se descuie un mecanism de închidere, care a fost în prealabil încuiat. ... 47. Într-o astfel de interpretare, legea este privită în afara realităților sociale, iar rezultatul interpretării nu este de natură a exprima voința legiuitorului. ... 48. Având în vedere că progresul tehnic a determinat crearea unor sisteme complexe de asigurare a bunurilor, precum și faptul că metodele folosite de autorii infracțiunilor de furt pentru înlăturarea sistemelor de asigurare sunt în prezent mult mai elaborate, este necesar ca și norma penală să fie interpretată evolutiv. ... 49. Opusă metodei de interpretare gramaticală, interpretarea teleologică, deși nu își propune să depășească limitele impuse de litera legii, atribuie o importanță hotărâtoare interpretării normei prin scopul ei. Folosind această metodă de interpretare, sensul normei este deslușit dincolo de conținutul ei formal, în considerarea necesităților sociale pe care se întemeiază, iar rezultatul interpretării reflectă mai bine dinamica societății moderne. ... 50. În jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a reținut că art. 7 din Convenție nu poate fi interpretat ca interzicând clarificarea progresivă a normelor privind răspunderea penală, prin interpretarea judiciară a fiecărei cauze în parte, însă să existe condiția ca rezultatul să fie concordant cu substanța infracțiunii și previzibil în mod rezonabil*9). *9) Principiu enunțat în Cauza S.W împotriva Regatului Unit (Cererea nr. 20.166/92 - Hotărârea din 22.11.1995), confirmat de jurisprudența ulterioară a Curții, în cauzele Streletz, Kessler și Krenz împotriva Germaniei (cererile nr. 34.044/96, 35.532/97, 44.801/98 - Hotărârea din 22 martie 2001) și Kononov împotriva Letoniei (Cererea nr. 36/376/04 - Hotărârea din 17 mai 2010). ... 51. Referitor la compatibilitatea interpretării judiciare cu substanța infracțiunii, Curtea a arătat că este necesar ca interpretarea să fie în conformitate cu textul dispoziției din legea penală în cauză, citită în contextul său, și să nu fie nerezonabilă, iar în ceea ce privește caracterul previzibil al interpretării judiciare, este necesar ca reclamantul să poată prevedea în mod rezonabil la momentul faptelor, la nevoie cu ajutorul unui jurist, că riscă să fie acuzat și condamnat pentru infracțiunea în cauză*10). *10) Cauza Jorgic împotriva Germaniei (Cerere nr. 74.613/01 - Hotărârea din 12 iulie 2007). ... 52. Rațiunea instituirii formei calificate a furtului săvârșit prin "folosirea fără drept a unei chei mincinoase" constă în sancționarea mai severă a faptelor comise cu ajutorul unor dispozitive cu care se acționează asupra unor mecanisme de închidere, fără a le distruge sau deteriora, în scopul de a le dezactiva și de a avea acces la bun. ... 53. Aceeași finalitate este urmărită și prin instituirea celorlalte elemente circumstanțiale agravante, prevăzute de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal (escaladare, efracție, cheie adevărată), și anume de a depăși, înlătura, lipsi de eficiență mecanismul sau obstacolul care se interpune între autor și bunul vizat și care are menirea de a asigura o protecție sporită bunurilor protejate. ... 54. Din această perspectivă, nu este nicio diferență între a bloca închiderea unui mecanism care are rolul de a proteja bunul (care rămâne astfel în poziția "deschis") și a deschide un mecanism aflat în poziția "închis", deoarece, în ambele situații, mecanismul de închidere devine ineficient ca urmare a unei activități intenționate a făptuitorului, iar scopul acestuia de a avea acces la bunurile pe care dorește să le sustragă este atins. ... 55. De asemenea, și poziția subiectivă a persoanei vătămate este aceeași, deoarece, în ambele cazuri, aceasta face demersurile necesare pentru a activa sistemul de închidere centralizată și are convingerea că bunurile sale sunt în siguranță. ... 56. Atât în situația în care este împiedicată activarea sistemului de închidere centralizată, cât și în situația în care este descuiată o încuietoare, făptuitorul acționează în mod direct asupra mecanismului de închidere-deschidere. ... 57. Dacă, în cazul încuietorilor clasice, cheia pune în funcțiune mecanismul de închidere-deschidere printr-o acțiune mecanică, existând un contact direct între cheie și mecanism, în cazul sistemului de închidere centralizată, mecanismul de închidere este pus în funcțiune prin intermediul unui semnal (undă radio) emis de cheie (emițător) către un receptor situat la bordul mașinii, care acționează sistemul de închidere-deschidere a ușilor. ... 58. Semnalul (unda radio) este o componentă a sistemului care asigură închiderea-deschiderea ușilor autovehiculelor, astfel încât, prin bruierea acestuia și împiedicarea primirii lui de către receptor, se acționează în mod direct asupra sistemului de închidere centralizată care nu mai este activat. ... 59. O faptă de furt săvârșită prin blocarea activării sistemului de închidere este substanțial diferită de o faptă de furt simplu, deoarece presupune săvârșirea de către autor și a unei alte acțiuni decât cea de luare, prin care urmărește să facă inoperabil sistemul de închidere centralizată și, astfel, să își faciliteze accesul la bun, împrejurare de natură să confere faptei o gravitate sporită și care justifică încadrarea acesteia într-o infracțiune mai gravă. ... 60. În raport cu finalitatea urmărită de făptuitor prin folosirea dispozitivului de bruiere și cu modalitatea concretă în care acesta acționează asupra sistemului de închidere centralizată, prin reținerea art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal, cu privire la fapta de furt săvârșită prin folosirea unui dispozitiv improvizat care blochează activarea sistemului de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul prin bruierea semnalului aferent acestui sistem, nu se realizează extinderea normei de incriminare prin analogie la o altă faptă, ci aplicarea normei la o modalitate nouă de săvârșire a faptei incriminate. ... 61. Această interpretare este în acord cu substanța infracțiunii și cu textul dispoziției legale citite în contextul său, deoarece actualizează conținutul normei și o aplică la o altă situație, care nu este altceva decât o nouă formă de existență a elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. d) din Codul penal. ... 62. S-a apreciat că raționamentul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii expus în cuprinsul Deciziei nr. 6 din 7 februarie 2020, care a asimilat împrejurării circumstanțiale, constând în scoaterea din funcțiune a sistemului de alarmă sau de supraveghere, împiedicarea declanșării alarmei sonore și optice prin îndepărtarea dispozitivelor antifurt atașate pe produse, reprezintă un exemplu de interpretare evolutivă a normei penale, elementele circumstanțiale reținute de Curte ca fiind relevante cu privire la încadrarea faptei drept furt calificat, cum ar fi scopul urmărit de autor, perspectiva subiectivă a acestuia și periculozitatea sporită, regăsindu-se și cu privire la fapta de furt săvârșită prin folosirea unui dispozitiv pentru bruierea semnalului aferent sistemului de închidere centralizată a autovehiculelor. ... ...