Decizia CCR nr. 459/2014Paragraful 18

15. Avocatul prezent susţine că are cunoştinţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia există o delimitare, sub aspectul întinderii controlului actului de numire, între categoria criteriilor obiective şi cea a criteriilor subiective pe care persoana care candidează pentru o funcţie publică numită trebuie să le îndeplinească, însă nu împărtăşeşte o atare orientare. În măsura în care Constituţia prevede cele trei condiţii de numire în funcţie, toate, în mod egal, trebuie să facă obiectul cenzurii instanţei. Pe de altă parte, arată că, din punctul său de vedere, condiţiile de numire stabilesc un anumit standard sub care autoritatea publică decidentă nu poate coborî, fiind obligată să verifice criteriile la un nivel minimal, iar, dacă acestea sunt îndeplinite, are deplină libertate de a numi persoana aleasă în funcţia de demnitate publică.