Decizia CCR nr. 436/2014Paragraful 25

20. În ce priveşte critica fundamentată pe încălcarea principiului egalităţii în drepturi, Curtea constată că, din punct de vedere juridic, nu poate fi pus semnul egalităţii între judecătorii şi procurorii care promovează în funcţii de execuţie ori de conducere la nivelul tribunalelor/curţilor de apel şi, respectiv, cei care promovează în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dimpotrivă, situaţiile obiectiv diferite în care aceştia se află justifică şi chiar impun instituirea unui tratament diferenţiat. În caz contrar nu ar putea fi susţinute niciun fel de deosebiri ce ţin de condiţiile pe care legiuitorul le găseşte oportune în vederea promovării. De altfel, Curtea în jurisprudenţa sa, a statuat că "alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă nu poate fi interpretată în sensul că orice persoană, oricând poate opta pentru exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricărui loc de muncă fără a avea pregătirea şi calificarea corespunzătoare ori fără a face dovada că a obţinut avizul, autorizaţia sau atestatul, în cazul în care pentru exercitarea unei profesii sau meserii se cere, pe lângă absolvirea studiilor ori calificarea necesară, şi acest lucru" (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 545 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 25 ianuarie 2005).