Decizia CCR nr. 436/2014Paragraful 32

27. Că aşa stau lucrurile o dovedeşte şi evoluţia legislativă a normei criticate referitoare la condiţia impusă de legiuitor. Astfel, ea a fost introdusă de legiuitor în anul 2004 odată cu adoptarea Legii nr. 303/2004, sens în care, potrivit art. 51 alin. (1) din varianta existentă la acea dată, pentru a putea promova în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorul ori procurorul interesat trebuia să nu fi fost sancţionat disciplinar. Condiţia a fost menţinută cu acelaşi conţinut şi de modificările aduse textului prin titlul XVII pct. 78 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, textul criticat regăsindu-se în art. 52 alin. (1) . Ulterior, prin Legea nr. 300/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 27 decembrie 2011, a fost modificat art. 52 din Legea nr. 303/2004, sens în care condiţia supusă controlului se regăseşte în alin. (3) al art. 52 şi, spre deosebire de forma iniţială, respectiv "nu au fost sancţionaţi disciplinar", a fost adăugat adverbul de timp "niciodată", condiţia legală având următorul conţinut, şi anume "nu au fost niciodată sancţionaţi disciplinar". Diferenţa de nuanţă şi intensitate dintre cele două forme ale condiţiei nu a fost în niciun fel motivată în expunerea de motive a Legii nr. 300/2011, iniţiatorul făcând de la bun început adăugarea în forma iniţială a proiectului de lege.