Decizia CCR nr. 365/2014Paragraful 19

16. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia penală apreciază că dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie permit retroactivitatea legii penale mai favorabile, dar nu într-o manieră nelimitată, ci lasă legiuitorului libertatea de a condiţiona şi de a cenzura aplicabilitatea în cazul condamnărilor definitive. În materie penală, în funcţie de stadiul procesual, legea penală mai favorabilă poate retroactiva, dar poate şi ultraactiva prin relaţionare directă cu principiul activităţii legii penale, iar o interpretare contrară ar fi în evidentă contradicţie chiar cu supremaţia statului de drept. Cu privire la critica de neconstituţionalitate în raport cu prevederile art. 124 alin. (2) din Constituţie, apreciază că argumentele expuse de contestator sunt neîntemeiate. Stabilirea de către legiuitor, în temeiul prerogativelor conferite acestuia de dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, a unor norme de drept penal privind mecanismul de aplicare a legii noi, în cazul succesiunii de legi penale în timp, nu este de natură să aducă atingere principiului constituţional care consacră unicitatea, egalitatea şi imparţialitatea justiţiei, atât timp cât aceste reguli se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situaţii identice şi similare cu cea a contestatorului. Pentru aceste motive apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.